Scandal la Zalău: statuie de 1 milion de euro a lui Mihai Viteazul sau parcare supraetajată?

În orașul Zalău, un proiect de amploare a declanșat un adevărat val de controverse. Este vorba despre planul de a amplasa o statuie dedicată lui Mihai Viteazul, un proiect evaluat la aproximativ un milion de euro. Viceprimarul Teodor Bălăjel a făcut cunoscut că statuia are deja autorizație de construcție și că lucrările ar urma să înceapă în luna martie, sub rezerva aprobării proiectului. Cu toate acestea, există voci critice care consideră că banii ar fi fost mai bine cheltuiți pe o parcare supraetajată, dat fiind necesarul acut de astfel de facilități în oraș.

Consilierul USR, Alin Guler, și-a exprimat dezacordul față de proiect, sugerând că Mihai Viteazul nu merită să fie glorificat în acest fel. Acesta a subliniat că unirea realizată de voievod în secolul al XVI-lea a fost de fapt o cucerire, iar ideea de națiune și popor nu exista la acea vreme. Mai mult, Guler a evidențiat că construirea unei statui nu este o prioritate în contextul economic actual.

În ciuda opoziției, primarul Ionel Ciunt a fost ferm în susținerea proiectului, afirmând că Mihai Viteazul merită recunoaștere pentru contribuția sa la istoria României. El a subliniat importanța unui monument dedicat voievodului, amintind de bătălia de la Guruslău, care s-a desfășurat în apropierea orașului Zalău.

Cu toate discuțiile și dezbaterile aprinse, proiectul a fost în cele din urmă aprobat, cu 11 voturi pentru, cinci abțineri și patru voturi împotrivă. Chiar și în contextul acestei decizii controversate, viceprimarul Bălăjel a rămas ferm în susținerea proiectului, argumentând că investiția va transforma zona într-un reper de maximă importanță și apreciere pentru cetățenii orașului.

Cu toate că proiectul a fost aprobat, rămân în continuare întrebări cu privire la utilitatea și relevanța acestei statui în contextul actual al orașului Zalău. Este un pas către recunoașterea și sărbătorirea istoriei naționale sau un gest de proiectare a imaginii politice a unei administrații locale? Doar timpul va putea răspunde acestor întrebări.

Din punct de vedere istoric, Mihai Viteazul este cunoscut pentru că a fost primul domnitor care a reușit să unească cele trei țări românești – Țara Românească, Moldova și Transilvania – sub o singură autoritate în anul 1600. Această realizare este adesea interpretată ca un moment semnificativ în lupta pentru independența și coeziunea națională a poporului român.

Totuși, unii istorici susțin că unirea realizată de Mihai Viteazul a fost mai mult o cucerire decât un act de unificare voluntară. Ei argumentează că Mihai Viteazul a folosit forța militară pentru a-și impune autoritatea asupra celorlalte țări românești și că unirea nu a fost întotdeauna acceptată sau susținută de toți locuitorii acestor teritorii.

În plus, există critici care susțin că Mihai Viteazul a fost un lider autoritar și uneori brutal, care și-a urmărit propriile interese și a folosit tactici controversate pentru a-și menține puterea. De exemplu, el a impus legi dure împotriva țăranilor și a folosit violența împotriva adversarilor politici.

Bun și Mihăiță, dar mai bun Vlăduț!

Totuși, când vine vorba despre domnitorii noștri celebri, figura preferată de cei amărâți este Vlad Țepeș. Obiceiul acestuia de a-și trage în țeapă inamicii găsește mereu ecou în inimile multora, atunci când se evocă inconsistența și metodele dubioase ale celor care conduc, acum, România. Versurile eminesciene din Scrisoarea a III-a sunt ușor de memorat și sunt adesea citate:

Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni.