4 martie 2024: Cutremur – cel mai căutat cuvânt pe google

La 47 de ani de la cel mai devastator cutremur care a afectat România, căutăm să înțelegem ce mai înseamnă cuvântul cutremur pentru români. În 2023 a fost cel mai căutat cuvânt pe google. Fiindcă în București încă se închiriază apartamente situate în clădiri cu risc seismic major.

Începând din ianuarie, România a interzis închirierea apartamentelor din clădiri cu risc seismic major. Și totuși…

…sub numele captivant „One Love Central Studio„, un apartament renovat, cu bucătărie deschisă, pe strada Doamnei din București, este promovat pe site-ul de închirieri de vacanță Booking.com la prețul de 53 de euro pe noapte în luna februarie. „Este foarte bine situat„, a menționat un comentariu pe Google Maps. „Clădirea este destul de neglijată„, a postat un alt utilizator. „Priveliște frumoasă„, a adăugat utilizatorul. „Lift vechi„, a spus un al treilea. Cu toate acestea, anunțul nu specifică faptul că acest apartament este situat într-o clădire cu un punct roșu, ceea ce înseamnă că este clasificat în clasa de risc seismic 1. Pe o scară de la 1 la 4, unu înseamnă un risc de prăbușire într-un cutremur puternic.

România are unul dintre cele mai mari riscuri de cutremur din Europa, alături de Turcia, Grecia, Albania și Italia. Bucureștiul este considerat capitala Uniunii Europene cel mai expusă la riscul de cutremur. Atunci când pământul se clatină, tremurările evocă temeri legate de catastrofa din 1977 care, potrivit Băncii Mondiale, a provocat moartea a 1.578 de persoane în România și daune în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari. Pe 4 martie se împlinesc 47 de ani de la această tragedie.

„Cutremur” a fost cel mai căutat cuvânt pe Google în România în 2023, după cutremurul cu magnitudinea 7,8 din Turcia și Siria din 6 februarie, și urmat de cutremurul cu magnitudinea 5 din județul Gorj, România, din 14 februarie. Aceste tragedii au declanșat alarma în România, iar noi politici au fost propuse. În martie anul trecut, fostul ministru al Dezvoltării, Attila Cseke, a sugerat interzicerea închirierii apartamentelor situate în clădiri cu nivel de risc seismic 1. Ordinul a fost aprobat de Parlamentul României și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Cu toate acestea, o căutare rapidă pe site-urile de închirieri arată că apartamentele din clădirile cu un punct roșu sunt încă închiriate în întregul București, chiar dacă proprietarii ar putea fi amendați cu sume cuprinse între 5.000 de lei și 10.000 de lei.

În dimineața zilei de 27 februarie, doi turiști erau în fața clădirii cu clasificare de risc seismic 1 de pe strada Doamnei din București, cu o valiză și smartphone-urile în mână. Aceștia au confirmat că tocmai au ajuns și așteptau codul lor de intrare. Pe perete, era un rând de cutii care conțineau chei. Au introdus codul și au intrat. Înăuntru, într-un chioșc de la intrare, președintele asociației de proprietari a spus că apartamentele nu sunt închiriate, „doar cele rezervate prin Booking„, a adăugat ea, atunci când reporterul a menționat că a vorbit cu turiștii care stau acolo. Întrebat de Al Jazeera dacă sunt conștienți că apartamentele din clădirile vulnerabile la cutremure sunt încă promovate pe site-ul lor web, un purtător de cuvânt al Booking.com a declarat, prin e-mail: „Suntem conștienți de noua legislație și analizăm modul în care se aplică pentru Booking.com.” Compania „subliniază, de asemenea, că partenerii noștri de cazare ar trebui să se asigure că sunt conștienți de obligațiile lor și acționează în conformitate cu toate legile locale„, a adăugat purtătorul de cuvânt al Booking.com.

Utilizând date oficiale pentru cartografierea riscului seismic

„Sunt personal foarte mulțumită de această mișcare de a interzice închirierea în punctele roșii,” a spus Marina Batog, co-fondatoare la ONG-ul orientat spre inginerie Make Better (MKBT). „Este un prim pas pentru a opri speculațiile legate de clădirile vulnerabile seismic și pentru a mobiliza fonduri private în reabilitarea seismică,” a spus ea, referindu-se la tendința continuă de a cumpăra astfel de apartamente la prețuri mici, adesea în numerar, și de a le închiria la rate ridicate după renovare.

Mișcarea civică de tehnologie din România a utilizat date oficiale pentru a cartografia toate clădirile țării cu un punct roșu. Ca proiect comun al Code for Romania și al ONG-ului Make Better, ei au creat site-ul web „acasainsiguranta.ro”, care oferă resurse pentru a înțelege riscul seismic și modul de acțiune, atât individual, cât și colectiv. Având ca scop „dezvoltarea tehnologiei pentru a aborda problemele societale„, Code for Romania a apărut la sfârșitul anului 2015, în urma incendiului din clubul Colectiv din București, în care au murit 64 de persoane, a explicat co-fondatorul său, Bogdan Ivănel.

După ce au dezvoltat mai multe instrumente în timpul pandemiei de COVID-19 și în contextul războiului din Ucraina, ei au considerat că „are sens să lucreze cu ceea ce ar putea fi următoarea catastrofă potențială în România – un cutremur,” a spus Ivănel. Ei au fost inspirați de „Codeando Mexico„, un grup de inovație civică care, după cutremurul din 2017 din Puebla, a creat o hartă colaborativă a adăposturilor, centrelor de ajutor și a unei baze de date a supraviețuitorilor-voluntari. Batog a spus că au mers din ușă în ușă la clădirile cu puncte roșii și au adunat date despre demografia lor în 2016. „Am vrut să știm cine locuiește acolo„, a spus ea. Au descoperit „multe unități vacante„; unități locuite de chiriași vechi care sunt reticenți să se mute, și unități închiriate de grupuri mai sărace, care „practic schimbă siguranța pentru preț„, a adăugat ea. Și o tendință în creștere face ca acest tip de proprietate să fie achiziționat de persoane bogate, care plătesc în numerar – „deoarece clădirile cu punct roșu nu sunt bancabile„, a spus Batog. În acest context, bancabil înseamnă eligibil pentru finanțări bancare sau creditări. Cei care cumpără cash acest tip de locuințe le renovează și le închiriază ca birouri sau apartamente turistice. „Hotelurile trebuie să treacă de inspecții, Airbnburile nu,” a adăugat doamna Batog.

Numeroasele structuri vulnerabile din București

În ultimii ani au fost adoptate mai multe legi pentru a minimiza riscul seismic în România, inclusiv una care a intrat în vigoare în iulie 2022 pentru a permite consolidarea clădirilor cu risc seismic folosind fonduri de stat. Cu toate acestea, progresul a fost lent. În ultimii 30 de ani, doar 26 de clădiri din România au fost renovate cu fonduri publice, dintre care 19 se află în București, potrivit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României, vor fi investiți 220 de milioane de euro (238 de milioane de dolari) în modernizarea rezilienței seismice și a eficienței energetice pentru locuințele multifamiliale și clădirile publice din categoriile de risc 1 și 2, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România printr-un e-mail. „Avem viziunea, avem banii, avem legislația, dar avem nevoie și de implicarea tuturor autorităților locale,” a postat Adrian Veștea, șeful ministerului, pe Facebook în octombrie 2023.

O femeie cu sacoșe de cumpărături a deschis ușa unei clădiri marcate cu un punct roșu pe strada Victor Eftimiu din București, într-o dimineață de început de februarie. Preferând anonimatul, a spus că clădirea va intra în renovare în august și locatarii se vor muta în apartamentele oferite de guvern. „Reabilitarea poate dura câțiva ani, și apoi ne vom întoarce,” a spus ea. Ce se întâmplă dacă are loc un cutremur înainte de august? „Cu siguranță, este un risc,” a recunoscut ea.

Proprietarii clădirilor, inclusiv persoane fizice și asociații de proprietari, împreună cu entitățile de management imobiliar, „sunt obligați să supravegheze clădirile pe care le dețin sau le administrează și să le expertizeze tehnic„, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului. În prezent, 391 de clădiri din București sunt clasificate ca fiind la risc 1 sau la risc de prăbușire, dar cifra ar putea fi mult mai mare, deoarece multe clădiri nu au fost supuse unei expertize tehnice pentru a evalua vulnerabilitatea lor seismică sau au fost evaluate în anii ’90, a explicat Teoalida, autorul hărții interactive: Harta Blocuri. Impulsionat de pasiunea sa pentru arhitectura comunistă, în ianuarie 2018, Teoalida, care preferă să fie cunoscut după porecla sa, a început să creeze o bază de date cuprinzătoare pentru orașul său natal, Ploiești, și ulterior a extins-o pentru a include Bucureștiul și 10 din cele 40 de județe ale țării în 2023. El a dedicat aproximativ 2.000 de ore voluntare hărții.

„Nimeni nu știe, nici măcar autoritățile„, a spus Batog, întrebată dacă populația românească este conștientă de toate edificiile aflate în pericol. Comitetul pentru Situații de Urgență al Municipiului București în 2022 a estimat că aproximativ 23.000 de clădiri din București ar putea fi „semnificativ deteriorate” într-un cutremur puternic, inclusiv zeci de școli, universități și spitale.

O chestiune de secunde

Liniile roșii se mișcă ca valurile mării pe ecranele uriașe din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului al României (INCDFP) din Măgurele, la sud-vest de București. Carmen Ortanza Cioflan, director științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului al României (INCDFP), a spus că în caz de cutremur, pașii inițiali trebuie făcuți „într-o chestiune de secunde„. „Solul nu este static, este mereu în vibrație„, a spus Carmen Ortanza Cioflan, directorul științific al INCDFP, indicând spre un computer. Cineva monitorizează graficele încontinuu. Noaptea, întotdeauna sunt două persoane. Ortanza a explicat că atunci când lovește un cutremur, pașii inițiali devin „o chestiune de secunde”. Dacă cutremurul depășește 4,5 pe scara Richter, în 25 de secunde, „vom avea rezultate publice din sistemul de avertizare timpurie a cutremurelor (EEW)„, a spus ea. EEW este folosit pentru a detecta rapid cutremurele, a estima pericolele de zgâlțâire în timp real și a oferi notificări înainte de producerea unor zgâlțâituri puternice. În opinia lui Ortanza, EEW este „probabil cel mai mare succes de până acum” de la cutremurul din 1977, deoarece răspunsul poate salva vieți sau poate cauza mai multe daune. Japonia are un sistem EEW extins încă din 2007, iar acum este în uz în mai multe țări, inclusiv Mexic, Turcia, România, China, Italia și Taiwan.

„Și facem multe eforturi la nivel educațional în mass-media și și prin proiecte dedicate,” a spus Ortanza. Dintre cei peste 1.500 de oameni care au murit în cutremurul din 1977, 480 de persoane și-au pierdut viața din cauza arsurilor cauzate de incendiile de gaz, deoarece gazul era încă pompat după cutremur. Întrebată dacă de data aceasta România ar fi mai pregătită, Ortanza a răspuns: „Depinde.” „Trebuie să fim pregătiți la nivel personal, la nivel comunitar, la nivel instituțional și în întreaga societate„, a spus ea. „Panica provoacă mai mulți victime decât cutremurul sau clădirea însăși.„

(adaptare Al Jazeera)