România criminală – statistici deprimante, corupția în prim-plan

Publicat: 08 mart. 2024, 08:10, de Radu Caranfil, în OPINII , ? cititori
România criminală - statistici deprimante, corupția în prim-plan

Realitatea zilelor noastre ne ține foarte aproape de fenomenul criminalității din România. O temă complexă și adesea supusă unor interpretări superficiale. Privind dincolo de titlurile senzaționale și de discursurile alarmiste, aruncăm un ochi pe câteva statistici deprimante și încercăm să înțelegem contextul din spatele acestora. România criminală ne copleșește.

Criminalitatea economică și cea de proprietate sunt cele mai comune tipuri de încălcări ale legii în România. În ultimii ani, numărul infracțiunilor economice, cum ar fi spălarea de bani sau evaziunea fiscală, a scăzut în țară, dar rămâne ridicat în comparație cu media Uniunii Europene (UE). În 2022, departamentul de poliție a raportat că aproape 7.000 de infracțiuni economice au fost comise în București. Frauda cu carduri a devenit tot mai frecventă în ultimii ani, iar valoarea totală a pierderilor din fraudă cu carduri a atins un vârf de peste 16 milioane de lei românești în 2021. În același timp, numărul furturilor din București a scăzut semnificativ, reducându-se cu aproximativ 57 la sută față de 2010. Pentru România criminală, aceasta din urmă pare a fi o veste bunicică.

Orașul din România cu cel mai ridicat indice al criminalității a fost Constanța, cu 50,8, fiind urmat de Craiova, cu o valoare a indicelui de 45,5. Aceste valori sunt ridicate, având în vedere că, cu cât este mai mare valoarea indicelui, cu atât este mai mare nivelul criminalității. Totuși, aceste valori sunt mult peste indicele general al criminalității din România, care, până în 2023, a crescut la 32.

Infracțiunile de corupție

Indexul Percepției Corupției pentru România din 2022 a reflectat incapacitatea țării de a gestiona cazurile de corupție la nivel înalt. În 2022, România a înregistrat o creștere cu un punct având cel de-al treilea cel mai scăzut scor din Uniunea Europeană, fiind întrecută doar de vecinii săi Ungaria și Bulgaria. Lipsa de măsuri pentru a controla și preveni influența excesivă și abuzul de putere din partea oficialilor statului a condus la faptul că 60 la sută dintre români cred că corupția face parte din cultura de afaceri. Cu toate că peste o mie de inculpați au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție în 2022, influența politicului asupra sistemului de justiție penală afectează în continuare independența justiției ca o putere separată în stat.

Infracțiunile cibernetice

Infracțiunile cibernetice urcă rapid și au devenit una dintre cele mai periculoase și dăunătoare infracțiuni ale secolului. România se află în top 10 cele mai sigure țări cibernetice din lume, fiind autor principal al dezvoltării apărării cibernetice a Ucrainei. Centrul European de Competențe în Cibernetică (ECCC) își are sediul la București. Cu toate acestea, în 2021, aproximativ 14,4 la sută dintre computere și cinci la sută dintre telefoanele mobile au fost infectate cu malware. Cel mai comun atac cibernetic în țară, care afectează atât persoanele fizice, cât și corporațiile, a fost phishing-ul, însumând aproape 3.331 de atacuri în iunie 2022. În plus, InfoStealer.AGENTTESLA a reprezentat 9,78 la sută din alertele de atacuri malware în România.

Sistemul penitenciar

Sistemul penitenciar al României a primit multă atenție în 2023 datorită arestării lui Andrew Tate, care a relatat despre condițiile precare din închisorile românești. În 2022, România a plătit 2,89 milioane de euro drept daune, ca rezultat al hotărârilor de condamnare privind condițiile din închisorile Curții Europene a Drepturilor Omului. Numărul total de deținuți din țară a ajuns la 23.114 în 2022, aproape șase mii dintre aceștia fiind muncitori, realizând lucrări precum vopsirea, instalațiile sanitare, tâmplăria și altele. Deținuților li se permite, de asemenea, să urmeze o educație la alegerea lor. Peste 1,9 mii dintre aceștia participă la sistemul educațional, majoritatea fiind înscriși în învățământul secundar. Există chiar și o persoană înscrisă în învățământul superior.

Totuși, corupția. Mereu corupția.

De exemplu, scorul indicelui percepției corupției în România în perioada 2012-2022. Însuși indicele este un indicator compozit care include date despre percepția corupției în domenii precum mita dată oficialilor publici, comisioanele în achizițiile publice, deturnarea fondurilor de stat și eficacitatea eforturilor anti-corupție ale guvernelor. Scorul maxim posibil în percepția corupției este 0, în timp ce un scor de 100 indică faptul că nu se percepe nicio corupție în țara respectivă. Începând cu 2012, scorul indicelui României a fluctuat și a înregistrat 46 de puncte în 2022. Acest scor a făcut ca România să fie țara cu cel de-al treilea cel mai mare Indice de Percepție a Corupției din Uniunea Europeană, după Bulgaria și Ungaria.

Poliția și Direcția Națională Anticorupție au fost cele mai de încredere autorități în România în ceea ce privește gestionarea cazurilor de corupție. Doar cinci la sută au declarat că ar avea încredere în instituțiile UE sau în reprezentanții politici.

Cel mai mare număr de persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție în România a fost adus în fața instanței în 2015, cu un total de 1.910 de inculpați. De atunci, numărul infractorilor a scăzut. Ca rezultat, în 2022, au fost trimiși în judecată doar 1.013 inculpați pentru infracțiuni de corupție. Indicele specific pare să fie într-o ușoară scădere.

Deși cifrele denotă o pondere ușor mai mică față de 2019, majoritatea românilor încă sunt de părere că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor. În timp ce doar 17 la sută consideră corupția a fi un fenomen rar în România, în 2023.

În 2023, majoritatea respondenților din România erau de părere că legăturile prea strânse între afaceri și politică conduc întotdeauna la corupție. În același timp, 55 la sută dintre români considerau că singurul mod de a reuși în afaceri este să ai conexiuni politice.

Cel mai frecvent motiv pentru care românii nu au raportat un caz de corupție, în 2023, a fost că era prea dificil să se probeze ceva, alegând această variantă unul din trei respondenți. În timp ce 29 la sută consideră că raportarea ar fi inutilă, pentru că cei responsabili nu ar fi pedepsiți.

În Țara Plicului și a Portbagajului, dansul corupției se desfășoară pe muzica celor care au Puterea. Sub lumina palidă a unui optimism întreținut de iluzia că Justiția poate curăța tărâmul, unii încă păstrează o doză de credință în menirea Poliției și în conceptul de lege. Dar în acest joc al umbrelor și al înțelegerilor obscure, chiar și cei mai optimiști încep să-și piardă încrederea.

Și, în mijlocul acestei tragedii moderne fără final, privim spre trecut, spre figura stranie a lui Vlad Țepeș, eroul și monstrul din istoria noastră. Dar Țepeș cel invocat uite că nu apare.

(date furnizate de Statista.com)