Un indicator economic care arăta foarte rău începe să ne dea speranțe

Deficitul balanței comerciale a intrat pe un trend de scădere de câteva luni ceea ce înseamnă că avem parte de o mică însănătoșire a economiei.

Deficitul balanţei comerciale în luna ianuarie 2024 a fost de 1.958,4 milioane de euro, mai mic cu 359,0 milioane euro (-15,5%) decât cel înregistrat în luna ianuarie 2023, conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică. În prima lună a acestui an, exporturile FOB au însumat 7085,3 milioane de euro, iar importurile CIF au însumat 9043,7 milioane de euro. Faţă de luna ianuarie 2023, exporturile din luna ianuarie 2024 au scăzut cu 1,3%, iar importurile au scăzut cu 4,8%.

Asistăm deci la un trend de diminuare a deficitului după ce în 2022 România a închis cu un decificit comercial record, de 34 miliarde de euro. În 2023, acesta a scăzut la 28,947 miliarde, adică mai puțin cu 15,1%.

Deficitul balanței comerciale indică o situație economică în care o țară importă mai multe bunuri și servicii decât exportă. Această discrepanță se traduce printr-o ieșire netă de capital din țară, afectând potențial stabilitatea economică și cursul de schimb valutar. Adică iese mai multă valută din țară și, prin urmare, România sprijină economii ale altor state, din lipsa producției interne.

Efectele deficitului pot fi:

• Scăderea rezervelor valutare: Importurile platite cu moneda națională reduc rezervele valutare ale țării, afectând stabilitatea economică.
• Dependența de importuri: Creșterea dependenței de bunuri străine poate vulnerabiliza economia la fluctuații ale piețelor internaționale.
• Presiune pe moneda națională: Cererea crescută de valută străină pentru importuri poate deprecia moneda națională.
• Dificultăți în stimularea producției interne: Importurile ieftine pot descuraja producția internă, afectând competitivitatea și crearea de locuri de muncă.

Măsuri pentru reducerea deficitului:

• Stimularea exporturilor: Guvernul poate implementa politici care să stimuleze exporturile prin credite de export, subvenții, reduceri de taxe și promovarea comerțului exterior.
• Reducerea importurilor: Politicile care vizează reducerea importurilor pot include tarife, taxe de import și restricții cantitative.
• Creșterea producției interne: Stimularea producției interne prin investiții în infrastructură, educație și cercetare-dezvoltare poate contribui la reducerea dependenței de importuri.

În luna ianuarie 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,3% la export şi 35,9% la import) şi alte produse manufacturate1) (29,6% la export şi 27,9% la import).