Digitalizarea, un pretext pentru ANAF! Controalele au devenit tot mai agresive

Controalele fiscale realizate de ANAF au devenit mai răspândite și mai variate, cuprinzând atât verificări documentare după proceduri sumare, cât și inspecții fiscale.

În ultima perioadă, frecvența controalelor fiscale a crescut semnificativ. Chiar dacă domeniile principale de interes rămân în linii mari aceleași ca în anii anteriori, abordările agresive ale ANAF sunt din ce în ce mai inovatoare și complexe, având consecințe adiționale pentru contribuabili.

Aceste aspecte au fost discutate în detaliu în cadrul Conferinței anuale de Taxe PwC România, unde specialiștii noștri au prezentat cele mai importante zece domenii de interes pentru controalele ANAF din 2024.

Potrivit expertului Dan Dascălu, Partener la D&B David și Baias, „Digitalizarea a devenit un pretext pentru implementarea unor măsuri care, adesea, încalcă drepturile contribuabililor.” Controalele fiscale realizate de ANAF au devenit mai răspândite și mai variate, cuprinzând atât verificări documentare după proceduri sumare, cât și inspecții fiscale. Statisticile ANAF indică 87.000 de acțiuni de control fiscal anul trecut, soldate cu încasări suplimentare de 11 miliarde de lei, dintre care 33.000 au fost efectuate de către Antifraudă, cu încasări de șase miliarde de lei.

Conform lui Monica Todose, Director la PwC România, „Este de remarcat o diminuare a interacțiunii și comunicării dintre ANAF și contribuabili.” Deși multe dintre acțiunile au fost desfășurate la distanță, digitalizarea este adesea folosită ca pretext pentru restricționarea accesului la informații și la dreptul la apărare al contribuabililor.

În ceea ce privește inspecțiile de prețuri de transfer, Tiberiu Panfiloiu, Director la PwC România, observă că „se observă o creștere a accentului pe substanța tranzacțiilor, cu abordări tot mai variate din partea ANAF.”

”Observăm deja de ani de zile că inspecțiile privind sediul fix abordează concomitent și noțiunea de sediu permanent, deși aparent avem definiții diferite. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că, în esență, cele două concepte se întrepătrund. Știm cu toții că menținerea unui loc fix de activitate în România nu ar genera un sediu permanent dacă acel loc fix desfășoară o activitate cu caracter preparatoriu sau auxiliar. Comentariile Convenției Model OCDE spun că în momentul în care vorbim de o activitate cu caracter preparatoriu sau auxiliar ar trebui să avem în mod normal resurse relativ limitate în termeni de angajați și de active. În momentul în care vorbim de resurse extinse (condiție pentru sediu fix), automat e mai greu de susținut că acea activitate are un caracter auxiliar și ajungem la discuția despre sediu permanent. Ne confruntăm în continuare cu o abordare destul de formalistă și agresivă din partea ANAF în ceea ce privește serviciile de management și consultanță, inclusiv din perspectiva TVA”, a spus Panfiloiu.

De asemenea, Adina Vizoli, Director la PwC România, subliniază că „preocupările referitoare la sediul fix și sediul permanent sunt tot mai accentuate.” ANAF investighează tot mai mult aceste aspecte, generând uneori dificultăți pentru societățile românești, care pot fi supuse la plata TVA-ului și altor impozite în cazul serviciilor furnizate societăților nerezidente.

Prin urmare, experții din domeniul fiscalității susțin că respectivele controalele fiscale s-au diversificat și au devenit mai sofisticate, iar contribuabilii trebuie să fie tot mai atenți și bine pregătiți pentru a face față noilor abordări agresive ale ANAF-ului.