Bugetul paralel, alimentat cu bani din PNRR! Modificare pe șest a legislației
Guvernul a adoptat o OUG în care se stipulează cum ar putea fi alimentat Fondul de Rezervă bugetară, zis și bugetul paralel.
Guvernul Ciolacu au decis să realoce fondurile alocate pentru proiecte din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) către Fondul de Rezervă bugetară, zis și bugetul paralel. Această decizie a fost posibilă prin derogări legislative specifice, care permit ajustări ale bugetului statului pentru a suplimenta sume către diverse instutuții ale statului fără a impacta deficitul bugetar.
Conform OUG 21/2024, sumele planificate pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv cele aferente PNRR, pot fi cedate către Fondul de Rezervă. Această acțiune este permisă începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență corespunzătoare.
Sumele destinate inițial proiectelor de dezvoltare economică și socială vor fi direcționate către Fondul de Rezervă, oferind astfel premierului și ministrului de Finanțe să aloce sume cu dedicație.
Această decizie ridică întrebări cu privire la modul în care va fi gestionată realocarea fondurilor și care vor fi criteriile utilizate pentru stabilirea prioritarilor. Mai mult decât atât, această mișcare are implicații asupra implementării proiectelor PNRR și poate influența ritmul și eficiența acestora în cadrul strategiei de redresare și modernizare economică.
”Bugetul paralel”, șmecheria reinventată de Guvern pentru a aloca bani din pix
De-a lungul timpului, guvernele s-au înfruptat din banii din fondul de rezervă și din cel de intervenție, fără ca să existe o situație de urgență.
Guvernele au dat bani în neștire primăriilor, pentru diverse investiții, pentru biserici etc., pentru că legislația nu este foarte clară în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri. Ele au fost, însă, dintotdeauna și de către toate guvernele, utilizate ca buget paralel. Cu alte cuvinte, indiferent de ce se vota în Parlament prin legea bugetului, Ministerul Finanțelor și premierul aveau aceste pârghii da a da cui voiau și când voiau.
Anual erau prevăzute prin lege câteva zeci sau sute de milioane de lei pentru aceste fonduri. Peste câteva luni se ajungea ca prin ele să fie cheltuite miliarde, după alimentări succesive, așa cum dispuneau Finanțele și premierul. Evident că în majoritatea cazurilor nu erau nici urgențe, nici neprevăzute.
”Cu toate că Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului este destinat acoperirii unor cheltuieli urgente sau neprevăzute ale unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, care apar pe parcursul exercițiului financiar, o pondere semnificativă de 87,3%, a fost alocată prin derogări de la cadrul legal aplicabil, în creștere față de anul 2020, când aceste derogări au reprezentat 66,8%”, se arată într-un raport al Curții de Conturi pe 2021.
S-au dat vreo 5,5 miliarde de lei în câteva luni
Anul trecut, utilizarea fondului de rezervă, a bugetului paralel aflat la discreția premierului, a devenit o obsesie. S-au dat vreo 5,5 miliarde de lei pentru salarii, pensii, burse, cheltuieli de tot felul ale unor instituții. E o șmecherie pentru a masca deficitul și pentru a sprijini financiar aparatul de stat.
”Realitatea arată că statul a ajuns la fundul sacului, din punct de vedere financiar, și acum caută să se salveze, într-un fel sau altul, după ce și-a supraestimat veniturile. În esență, a cheltuit mai mult decât a adunat din taxe și impozite, s-a întins mai mult decât îl ținea plapuma”, a spus analistul economic Adrian Negrescu.
Anul trecut a fost pentru prima dată după 1989 când guvernul nu a făcut o rectificare bugetară pentru că a apelat la o soluție de avarie, să achite toate facturile din fondul de rezervă bugetară, în fapt, din surse necunoscute (fondul de rezervă nu era mai mare de 700 milioane de lei).