Analiză Eurostat: România este prima în topul statelor cu cea mai mare inflație din UE

Vestea bună este că inflația în România a scăzut în februarie la 7,1%. Vestea mai puțin bună este că inflația din România a rămas la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, pentru  a doua lună consecutivă. Media în UE a fost de 2,8%.  Un asemenea procent situează România pe primul loc în topul  negativ inflaționist al celor 27 de state membre.  

Potrivit datelor Biroul european de statistică (Eurostat), România este urmată de Croația (cu o inflație de 4,8%) și Estonia (4,4%): La polul opus, s-au situat Letonia și Danemarca (ambele cu 0,6%) și Italia (0,8%). 

În februarie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (1,73%), urmate de alimente, alcool și tutun (0,79 %), bunuri industriale neenergetice (0,42%) și energie. (0,36 %).

Inflația anuală se calculează urmărind modificarea nivelului prețului bunurilor și serviciilor de consum între luna curentă și aceeași lună a anului precedent. Inflația lunară reprezintă modificarea nivelului prețurilor între luna curentă și luna anterioară.

La începutul lui 2024, Banca Naţională a României avertizase că rata anuală a inflaţiei va crește în prima lună a acestui an, urmând apoi o curbă de descreştere graduală în trimestrul al doilea. Trebuie amintit că în februarie 2023 rata anuală a inflației în România atinsese pragul de 15,06%, ulterior, de-a lungul întregului an, având un parcurs continuu descendent

Care sunt cauzele acestei inflații? Analiștii BNR spun că mărirea inflației a venit la pachet odată cu majorarea şi introducerea în luna ianuarie 2024 a unor taxe şi impozite indirecte, urmărind colectarea de bani mai mulți la bugetul de stat. Tot BNR a estimate că o scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea loc în trimestrul 2 grație scăderii cotaţiilor la materiile prime agroalimentare şi ale ţiţeiului, precum şi scăderea unor preţuri la importuri.

Climatul politic international a dat peste cap calculele guvernanților de a ține inflația în frâu. Perspectivele unor creșteri economice și a derulării unor activități comerciale au fost umbrite de efectele continuării războiului din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Aceste focare de conflict nu au făcut altceva decât să facă și mai severe condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Un alt factor care a afectat indirect creșterea inflației în România, dar și în alte state europene, a fost stagnarea economică a Germaniei. În plus, slaba prestație în absorbția de fonduri europene, în principal a celor aferente programului „Next Generation EU”, și-a spus cuvântul în această rată ridicată a inflației.