UE interzice sobele pe lemne și centralele de apartament. Termene clare pentru România

Sobele pe lemne și centralele de apartament au zilele numărate în România, la fel ca în toate statele membre UE, care a stabilit termene clare pentru înlocuirea lor, precum și soluțiile acceptate.

Astfel, începând cu 2025, guvernele europene nu vor mai putea să acorde subvenții pentru montarea centralelor de apartament care funcționează pe bază de gaze naturale, potrivit unei decizii a Parlamentului European. Instalarea lor va fi complet interzisă însă, din 2040, în toate statele din UE.

Pentru cei care se află în această situație, alternativele sunt centralele electrice și pompele de căldură.

Românii rămân fără sobe pe lemne

România s-a angajat față de UE să elimine treptat tehnologiile ineficiente din punct de vedere energetic folosite în prezent pentru încălzire/răcire.

Astfel, în ceea ce privește sobele pe lemne, acestea trebuie înlocuite până în 2050, iar cea mai la îndemână soluție constituie pompele de căldură, tehnologie clasificată ca fiind regenerabilă de către CE.

În România, aproximativ 3,5 milioane de locuințe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid – majoritatea lemne, dar și cărbune -, în condițiile în care sobele au un randament foarte scăzut.

Ponderea surselor regenerabile în România ar trebui să depășească 32% până în 2030 și să se apropie de până în 2050.

România are însă o problemă: este nevoie de încă 750.000 de instalatori pentru instalarea pompelor de cpldură. Ar trebui, însă, ca cel puțin 50% dintre instalatorii care există acum să fie recalificați pentru a lucra cu pompe de căldură.

De ce pompe de căldură

Pompele de căldură nu produc căldură prin arderea de combustibili fosili. Marele lor avantaj constă în faptul că folosesc căldura disponibilă în mod natural în mediul înconjurător.

Mai precis, ele preiau căldura de la exterior şi o pompează în interior pentru a  încălzi încăperile. Procesul se derulează și invers: extrag aerul cald din interior şi îl evacuează ca să le răcorească.

Aceste pompe extrag și folosesc energia ambiantă (caldă sau rece, din aerul exterior și apele de suprafață sau de canalizare) sau energia geotermală (caldă sau rece, din apele subterane sau subterane). 

În cazul clădirilor, ele sunt folosite pentru încălzire, apă caldă, iar, în unele cazuri, și pentru răcire. Mai trebuie precizat și faptul că la nivelul UE se este luată în calcul și eliminarea centralelor care folosesc combustibili fosili, ceea ce îi va afecta clar pe consumatorii români.

Datele Eurostat arată că aproximativ 50% din toată energia consumată în UE este folosită pentru încălzire și răcire. Aceasta este produsă prin utilizarea în mare parte a combustibililor fosili – 70% (în mare parte gaze naturale, dar și lemne de foc).  

Instalarea pompelor de căldură va reduce cererea Europei de gaz pentru încălzirea clădirilor cu cel puțin 21 de miliarde de metri cubi în 2030, potrivit unui raport publicat în 2022 de Agenția Internațională pentru Energie (IEA). În 2022, erau instalate 3 milioane de pompe de căldură, obiectivul fiind instalarea a cel puțin 10 milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2027, respectiv 30 milioane, până în 2030. 

De unde vin banii

Toate țările UE vor putea să beneficieze de Fondul pentru Clima Socială din 2026, prin intermediul căruia va fi susținută lansarea pompelor de căldură.

Fondul pentru Clima Socială aparține UE și are la dispoziție o sumă de 86,7 miliarde euro. UE va putea să susțină astfel statele membre pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică și decarbonizarea încălzirii și răcirii în clădiri.

Acțiunile vizează inclusiv instalarea de pompe de căldură, care să înlocuiască sobele pe lemne, pentru gospodăriile vulnerabile, precum și micro- întreprinderi.