”Nicușor, dormi?” Locurile de joacă din Parcul Herăstrău, un adevărat pericol pentru copii: tobogane rupte, leagăne ruginite care stau să cadă și cratere în covorul de protecție

Parcurile bucureștene, aflate în administrația Primăriei Capitalei, nu doar că arată deplorabil, dar îi pun în pericol pe vizitatori. În special pe copiii care frecventează locurile de joacă, deși se presupune că aici siguranța lor ar trebui să primeze. Iar Parcul Regele Mihai I sau Parcul Herăstrău, așa cum este cunoscut de publicul larg, este cel mai bun exemplu în acest sens. Chiar dacă primarul general Nicușor Dan a promis că primăria se va ocupa de reabilitarea sa, lucrurile concrete se lasă așteptate. Ba mai mult, indolența autorităților face și victime. Există copii care au suferit accidente serioase în spațiile destinate lor.

Parcul Regele Mihai I, cunoscut de toată lumea ca Parcul Herăstrău, este cel mai întins spațiu verde destinat activităților de relaxare și agrement din Capitală. Cu o suprafață de 187 de hectare, acesta reprezintă o adevărată atracție în special în zilele de weekend pentru bucureștenii care își doresc să evadeze din tumultul cotidian preț de câteva ore.

Parcul a fost construit în jurul lacului Herăstrău, care are o întidere de 74 de hectare, iar aleea care înconjoară lacul are o lungime de aproape 6 km.

Parcul Herăstrău: din mlaștină, într-o adevărată bijuterie

Înainte de 1930, zona pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăștinoasă care a fost asanată în perioada 1930-1935. În 1939 s-au trasat primele alei, iar de proiectul parcului s-au ocupat arhitecții Ernest Pinard și Friedrich Rebhuhn. Ultimul, un arhitect peisagist german care a lucrat în Anglia, Franța și Elveția, a venit în 1910 în România, unde i s-a oferit postul de șef al secției horticole a orașului București. Tot el a fost cel care s-a ocupat și de Grădina Cișmigiu.

Citește și: Terasele din Herăstrău își continuă activitatea, la două săptămâni după ce Clotilde Armand a anunțat desființarea lor

În 1936, din inițiativa profesorului Dimitrie Gusti, s-a înființat Muzeul Satului pe malul lacului Herăstrău. Teatrul de Vară din Herăstrău, situat lângă Muzeul Satului, a fost construit în 1956.

În 1951, parcul a fost extins, transformat și reinaugurat în forma sa actuală.

De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Național, Carol al II-lea, I.V. Stalin și Herăstrău. În decembrie 2017, odată cu moartea regelui Mihai I, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat schimbarea numelui în Parcul Regele Mihai I.

Degradarea celui mai mare parc din București

În ultimii ani, Primăria Generală a dat dovadă de totală neimplicare în administrarea parcurilor. Majoritatea au fost lăsate în paragină, fără o întreținere corespunzătoare sau investiții. Iar cel mai mare și mai spectaculos dintre ele, Parcul Herăstrău, s-a transformat dintr-o bijuterie într-un spațiu de circa 200 de hectare aproape respingător, unde întâlnești pericole la tot pasul.

De la alei găurite, gunaoie, bănci rupte și până la locuri de joacă care îi expun pe copii la riscul unor accidentări serioase. Ca să nu mai vorbim de peisagistica inexistentă într-un loc atât de ofertant.

Citește și: Sectorul 1 – din ”perla” Bucureștiului, în cel mai ponosit sector al Capitalei: gunoaie peste tot, infrastructura la pământ și construcții înghesuite EXCLUSIV

Spații de joacă dezafectate. Pericolele la care se expun copiii

Deși pe hârtie există multe spații destinate celor mici, în realitate majoritatea au fost desființate. Iar cele care au rămas nu ar trebui nici ele folosite din cauza stadiului avansat de degradare în care se află.

Și, totuși, unde se pot juca cei mici în siguranță în cel mai vestit parc din București? Este o întrebare pe care o adresează la unison părinții și bunicii care își aduc aici zilnic copiii sau nepoții. Dar autoritățile nu sunt interesate să răspundă. În ultimii ani nu s-au făcut deloc investiții în parcuri. Ba mai mult, primăria a renunțat chiar și la paza acestor obiective pe motiv că nu există bani.

Pe doamna Cristina, o femeie aflată la o vârstă respectabilă, am întâlnit-o la un loc de joacă din zona parcului de distracții împreună nepoții săi. Locuiește peste stradă de Parcul Herăstrău, iar de cinci ani își aduce aproape zilnic nepoții la locurile de joacă de aici. Spune că de la un an la altul lucrurile s-au înrăutățit, iar acum trebuie să fie în permanență cu ochii pe cei mici pentru a-i feri de accidente.

”Asemenea neglijență și indolență nu am văzut niciodată. Anul trecut au demontat totul. Aici era o căsuță suspendată cu un tobogan mai înalt. Mai era și o căsuță cu o timonă, au scos-o și pe aia… ”, ne-a mărturisit ea.

Femeia spune că a luat legătura inclusiv cu responsabilii parcului pentru a-i întreba care este motivul pentru care au desființat majoritatea spațiilor de joacă. Răspunsul acestora a fost că ”sunt un pericol pentru copii”.

”Bun, și noi unde să ne ducem?”, i-a întrebat doamna Cristina. Răspunsul lor a fost unul sec și plin de nepăsare: ”Nu știm”.

Deși a insistat să găsească răspunsuri la cei care se ocupă cu administrarea parcului și să caute o rezolvare astfel încât copiii să aibă unde să se joace în siguranță, i s-a transmis doar că nu sunt planificate investiții în locurile de joacă din parcuri.

Și doamna Gina, o bonă care vine la fel de des în parc cu fetița pe care o are în grijă, este revoltată de situația locurilor de joacă.

”Având în vedere că le-au demolat pe toate, ce mai poate fi de zis? Au scos spațiile de joacă, doar amărâtul ăsta a mai rămas. Nu știu ce au de gând. Cert este că până atunci copiii nu au unde să se joace. De anul trecut le-au scos pe toate.”, ne-a spus femeia.

Și îi putem da dreptate. La o simplă plimbare pe aleile parcului, în zonele unde în trecut se aflau spații de joacă, acum zac părăsite fără elementele specifice (tobogane, leagăne etc). Iar unde acestea există, sunt aproape imposibil de folosit din cauza riscului la care sunt expuși copiii atunci când le folosesc.

Tot ea ne-a povestit de cazul unei fetițe care, din cauza craterelor din covorul de tartan, material ce ar fi trebuit să îi protejeze pe copii, a căzut și s-a lovit foarte tare în zona bărbiei, provocându-i o sângerare puternică.

Promisiuni electorale? Primăria Generală spune că va investi sume colosale în amenajarea locurilor de joacă din parcuri

Într-un răspuns pentru Puterea.ro, Administrația Lacuri Parcuri și Agrement (ALPAB), instituție care se află în subordinea Primăriei Municipiului București, spune că are în plan investiții de zeci de milioane de lei în locurile de joacă din parcurile din București.

”A.L.P.A.B are în derulare procedura de achiziție publică – Furnizare echipamente de joacă și servicii de montaj – în vederea modernizării și mentinerea siguranței în exploatare, a unui numar de 30 de zone (locuri joacă), care se va finaliza prin încheierea unui acord cadru având ca valabilitate 2 ani.”, se arată în comunicatul insitituțieui.

Potrivit ALPAB, valoarea acordului cadru este cuprinsă între 10,2 milioane de lei și 52,6 milioane de lei, fără TVA.

”Dupa atribuirea Acordului-cadru, autoritatea contractanta va incheia contracte subsecvente pe perioada de valabilitate a acordului-cadru, in functie de bugetul alocat pentru aceasta destinatie.”, spune ALPAB.

Locurile de joaca în care se vor monta echipamentele specifice sunt:

• Parcul Floreasca
• Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău)
• Parcul Izvor
• Parcul Tineretului
• Parcul Băneasa
• Parcul Bordei
• Parcul Carol I
• Parcul Circului

Pentru hidrobicilete și bărci s-au găsit bani

Se pare că prioritizarea problemelor nu este un mod de lucru al actualei administrații, de vreme ce fonduri au existat, dar au fost folosite cu alte scopuri. În acest sens, merită menționat faptul că, recent, ALPAB a cheltuit peste 400.000 de lei, sumă fără TVA, pentru achiziția de ambarcațiuni dedicate agrementului.

Mai exact, s-au plătit 195.000 de lei pentru 25 de hidrobiciclete și 212.000 de lei pentru 25 de bărci cu rame.

Evident, calculele sunt simple: din activitățile de agrement ale primăriei se scot bani, în schimb din utilizarea locurilor de joacă din parcuri nu.