Vin luni grele pentru companiile din România! Falimentul bate puternic la ușă

Perspectivele economice destul de tulburi la nivel european, confirmate deja în Marea Britanie și Germania, au ridicat nivelul de alertă și în economia românească. Multe dintre marile companii, în special cele care au operațiuni de export, au apelat la restructurarea preventivă a afacerilor, pentru a-și reduce expunerea la un eventual impact financiar negativ, arată o analiză realizată de Sierra Quadrant.

Restructurarea preventivă a afacerilor se referă, în esență, la reducerea expunerii în materie contractuală, de la volumele de marfă derulate pe lanțurile economice la optimizarea investițiilor și, în general, a cheltuieli logistice, operaționale.

Cum tot mai multe firme înregistrează probleme pe fondul scăderii vânzărilor, optimizarea relației contractuale poate face diferența între continuarea activității și căderea în capcanele blocajului financiar, afirmă experții de la Sierra Quadrant.

,,Recesiunea economică este la ordinea zilei, chiar dacă în multe țări este mascată în inflație.
Scăderea vânzărilor în volum este resimțită în toate domeniile de activitate, iar acest fenomen pune presiune mai ales pe companiile mici și mijlocii, multe dintre ele slab capitalizate și dependente de fluxurile financiare obișnuite. Orice pas greșit al unui partener de afaceri poate duce la probleme financiare pe întregul lanț economic’’, arată analiza.

Activitatea economică din zona euro a stagnat la sfârșitul anului 2023, evitând o recesiune cu o marjă foarte mică, deoarece creșterea mai fermă din Italia și Spania a compensat o scădere în Germania.
Banca Centrală Europeană a afirmat, în ultimul său raport, că perspectivele unei redresări rapide sunt slabe, prevăzând o slăbiciune continuă pe termen scurt.

Dincolo de situația din țările occidentale, de recesiunea din Marea Britanie și de accentuarea crizei economice din Germania, problemele tind să se accentueze și în România.

Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în trimestrul IV din 2023 am avut scădere economică, iar dacă și în primul trimestru din 2024 vom înregistra rezultate mai slabe decât în T4 2024, asta va însemna recesiune tehnică.

,,Așa cum avertizam încă de acum 2 ani, restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în business-ul românesc. Sunt sute de companii care au ales să își pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să își reducă expunerile și să caute soluții financiare de backup în caz de nevoie. Este o veste bună, din perspectiva limitării unei potențiale expuneri negative a României la efectele unei potențiale crize internaționale, însă este o veste destul de proastă pentru dinamica business-ului, în general.

România va funcționa, practic, cu frâna de mână trasă în următorii 2 ani, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025’’, a declarat Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Banca Națională afirma de altfel, în ultimul său raport privind riscurile sistemice, că ,,pe fondul perspectivelor economice în deteriorare, recesiunea rămâne încă un scenariu plauzibil. Riscul ca prețurile la energie să întrerupă traiectoria descendentă a inflației de bază nu poate fi exclus, materializarea acestuia depinzând în mare măsură de condițiile meteorologice pe timpul iernii, precum și de evoluțiile economice și politice globale. În plus, o intensificare a riscului geopolitic poate avea loc pe fondul incertitudinii în ceea ce privește conflictul recent din Orientul Mijlociu, al persistenței războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, precum și al tensiunilor continue între Statele Unite și China’’.

O radiografie a mediului de afaceri românesc, în 2024, indică un nivel ridicat de vulnerabilitate.

Peste 133.000 de firme au intrat anul trecut în dificultate (16335 de companii și-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6650 au intrat în insolvență), iar perspectivele lui 2024 nu arată deloc bine.

Statisticile ONRC arată, totodată, că numărul firmelor radiate a crescut în acest început de an cu 67%, la 9251 firme.

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti – respectiv 1.376 (în creştere cu 60,75% faţă de ianuarie 2023) şi în judeţele Dâmboviţa (590, +301,36%), Cluj (469, +84,65%), Constanţa (370, +43,97%), Ilfov (318, +85,96%), Iaşi (314, +46,05%) şi Timiş (314, +20,77%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (65, în creştere cu 116,67% faţă de prima lună a anului trecut), Călăraşi (68, +15,25%), Mehedinţi (75, +74,42%), Caraş- Severin (76, +65,22%) şi Giurgiu (76, +105,41%).

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Dâmboviţa (+301,36%), Harghita (+168,97%) şi Dolj (+141,75). În niciun judeţ nu a scăzut numărul de radieri comparativ cu ianuarie 2023.

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 2.035 (+41,32%, raportat la ianuarie 2023), agricultură, silvicultură şi pescuit (1.178, +226,32%) şi informaţii şi comunicaţii (1.037, +148,68%)

Sierra Quadrant estimează că numărul firmelor cu probleme ar putea depăși, în acest an, 150.000, pe fondul efectelor negative generate de creșterea taxelor, de persistența inflației și accentuarea scăderii vânzărilor.

Potrivit celui mai nou sondaj dat publicității de INS la finele lunii trecute, managerii de companii prognozează creşterea preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ în următoarele trei luni, în paralel cu creşterea activităţii în construcţii.

Restructurarea, cuvântul la ordinea zilei

În fața riscurilor economice din ce în ce mai accentuate, multe companii au trecut la restructurarea afacerilor, de la limitarea cheltuielilor neesențiale pentru core-business-ul  (chirii, costuri de birou, achiziții de mobilier, tehnică de calcul, utilități etc.) la  restucturarea portofoliului de servicii/produse.
Dincolo de măsurile de prevenire mai ales a riscului de contagiune pe lanțurile economice, cert este că multe dintre companii vor ajunge, din păcate, la fundul sacului.

Asta mai cu seamă că inflația a revenit pe creștere în ianuarie, pe fondul efectelor generate de creșterea taxelor, a costurilor operaționale în general. Nu este exclus ca și în următoarele 2 luni să vedem o inflație ridicată.

Primele semnale de alarmă au apărut deja în sectoarele cele mai dinamice ale economiei, de la comerț la zona imobiliară.

Problemele raportate de firme precum Vivre, Elefant, Qualis sau Nemo Express vin să confirme fragilitatea mediului de afaceri.

,,Investitorii trebuie să știe că pot să evite insolvența, falimentul, blocarea activității dacă apelează la instrumentele legale pe care le au la dispoziție, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, proceduri destinate societăților aflate în dificultate și care le oferă perspectiva unui program de însănătoșire a business-ului’’, spune Ovidiu Neacșu.

Acordul de restructurare, de exemplu, funcționează ca un instrument proactiv, permițând afacerilor să abordeze problemele financiare înainte ca acestea să escaladeze în insolvență si chiar faliment.
Companiile pot elabora un plan de restructurare adaptat nevoilor și constrângerilor unice ale afacerilor lor, fără a fi limitați de procedurile rigide de insolvență.

,,În loc să treacă prin proceduri complexe și de lungă durată de insolvență, companiile pot continua să funcționeze în timp ce sunt în desfășurare negocieri și eforturi de restructurare. În plus, acordul de restructurare poate permite afacerilor să acceseze noi finanțări pentru a acoperi golurile de lichiditate, sub termeni care ar putea fi mai favorabili decât finanțarea de urgență sau de criză’’, spun experții de la Sierra Quadrant.

Aceștia consideră că o restructurare rapidă poate ajuta la prevenirea erodării valorii întreprinderii, care însoțește adesea procedurile prelungite de insolvență.

Cu un cadru structurat pentru abordarea dificultăților financiare, părțile interesate, inclusiv furnizorii, clienții și angajații, ar putea menține sau recâștiga încrederea în viabilitatea afacerii.

,,Acordul de restructurare oferă, în esență, o alternativă la insolvență, care adesea poartă o stigmă negativă. Concentrându-se pe reabilitare, narațiunea se schimbă de la eșec la reziliență și adaptabilitate’’, afirmă Ovidiu Neacșu.

Un barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Sierra Quadrant la finele anului trecut, arăta că 3 din 5 respondenți (62%) și-au trecut drept principal obiectiv în 2024 restructurarea și optimizarea operațiunilor financiare.

Motivele invocate de antreprenori sunt legate în primul rând de creșterea taxelor, menționată de 67% dintre ei, scăderea vânzărilor (43%), accentuarea blocajului financiar (41%) și creșterea costurilor operaționale (38%).

,,Anul 2024 se anunță a fi unul plin de incertitudini, în care mare parte dintre investitori vor încerca să facă pași mărunți sau chiar vor sta pe loc din punct de vedere investițional.

Efectele creșterilor de taxe, inflația în continuare destul de ridicată și problemele de vânzări vor pune pe hold multe dintre investiții, în așteptarea unor răspunsuri concrete mai ales în privința politicii fiscale ale noului guvern, rezultat în urma alegerilor’’, era una dintre concluziile barometrului.