Noua Lege a Apărării Naționale: Ce aduce nou în fața amenințărilor moderne

Ministerul Apărării Naționale a făcut public proiectul unei noi legi a Apărării Naționale, în contextul creșterii amenințărilor la adresa României din partea mediului extern. Noua legislație propune modificări semnificative și adaptează strategia de apărare la provocările și riscurile actuale.

Una dintre principalele noutăți aduse de proiectul legii este crearea unui centru național militar de comandă, menit să coordoneze trupele NATO de pe teritoriul României în caz de nevoie. Această mișcare evidențiază importanța consolidării capacității de răspuns și cooperare în fața amenințărilor.

Amenințări hibride și apărarea românilor aflați în pericol

Amenințările hibride, o realitate din ce în ce mai pregnantă în lumea contemporană, sunt recunoscute în mod explicit în proiectul legii. Astfel, se propun mecanisme specifice pentru identificarea, prevenirea și contracararea acestora, evidențiind necesitatea unei abordări comprehensive a securității naționale.

Un aspect crucial al proiectului este extinderea capacităților de intervenție în afara teritoriului național pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol. Această măsură vine în sprijinul securității și protecției cetățenilor în orice situație de criză.

Interoperabilitate

Pe lângă aceste aspecte, proiectul definește și domeniul apărării naționale într-un mod mai cuprinzător, subliniind importanța integrării acțiunilor în diverse domenii pentru garantarea suveranității și independenței. Structura sistemului național de apărare este actualizată și se pune un accent mai mare pe integrarea și interoperabilitatea cu forțele NATO și ale Uniunii Europene.

Pregătirea populației

De asemenea, proiectul de lege acordă o atenție sporită pregătirii populației și instituțiilor civile pentru situații de criză, subliniind necesitatea unei abordări comprehensive a securității naționale.

În final, noua legislație propune un cadru mai structurat pentru gestionarea resurselor de apărare, inclusiv aspecte financiare și logistice, pentru a maximiza eficiența și eficacitatea eforturilor de apărare.

Proiectul legii a fost făcut public de către MApN și urmează să fie supus dezbaterilor și votului în Parlament, după adoptarea în Guvern.

În rezumat, proiectul noii Legi a Apărării Naționale vizează următoarele aspecte relevante:

Definiția forțelor destinate apărării:

Se specifică că aceste forțe sunt compuse din Armata, Jandarmeria, SRI, SIE, STS, Serviciul secret al MAI (DGPI) din partea forțelor armate, iar din partea forțelor de protecție fac parte Poliția, Poliția de Frontieră și IGSU. De asemenea, se menționează că noua lege a apărării prevede militarizarea angajaților MAI în situația stării de mobilizare sau de război.

Rolul Centrului Național Militar de Comandă:

Acest centru va avea rolul unic de comandă și coordonare pentru toate forțele de apărare, inclusiv pentru trupele NATO din România.

Pregătirea populației pentru apărare:

Se subliniază necesitatea pregătirii și educației continue a populației în domeniul apărării, atât pentru personalul militar, cât și pentru cetățeni, evidențiind importanța conștientizării aspectelor de securitate.

Alte diferențe față de actuala Lege a Apărării Naționale:

Proiectul de lege conține o serie de modificări și actualizări, cum ar fi definirea și domeniul apărării naționale, structura sistemului național de apărare, răspunsul la amenințările hibride, integrarea și interoperabilitatea cu forțele NATO și UE, protecția infrastructurii critice, participarea la misiuni internaționale, modernizarea și dotarea forțelor armate, cooperarea civil-militară, managementul resurselor de apărare și regimul juridic al stărilor excepționale.

Aceste detalii completează imaginea asupra noii legi a apărării naționale și a impactului pe care îl va avea asupra securității și apărării naționale a României.