Proiect de lege controversat: Fiscul și Ministerul Finanțelor vor fi digitalizate cu ajutorul SRI

Un proiect de lege aflat la votul final în Camera Deputaților stârnește controverse din cauza implicării SRI în sistemul informatic al ANAF și al Ministerului Finanțelor. 

Un proiect de lege care vizează digitalizarea Fiscului și a Ministerului Finanțelor cu ajutorul Serviciului Român de Informații (SRI) a primit raport favorabil de la comisiile de specialitate și urmează să fie votat în Camera Deputaților. Proiectul de lege consfințește implicarea SRI prin intermediul companiei Rasirom și a centrului Cyberint în sistemul informatic al ANAF.

Ce prevede proiectul de lege:

20:08, 22.11.2024 • ECONOMIE

ANAF avertizează: Mesaje false sunt transmise în numele instituției

09:56, 22.11.2024 • ECONOMIE

Fiscul şi cafenelele se luptă în instanţă pe TVA la cafea şi ceai

• Crearea unui „hub financiar”, un centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale, bazat pe o structură hardware și software.
• SRI va juca un rol central în implementarea hubului financiar, prin intermediul companiei Rasirom, care va fi contractor-integrator.
• Rasirom va avea atribuții privind proiectarea, validarea, implementarea și interconectarea elementelor hubului financiar cu componentă de securitate națională.
• Centrul Național Cyberint al SRI va asigura securitatea cibernetică a hubului financiar.

Articolul 1 al OUG consfințește rolul central al SRI, prin intermediul companiei Rasirom (deținută 100% de SRI) în acest proiect. Textul arată că Finanțele implementează elementele hubului financiar cu componentă de securitate națională prin Rasirom, care are rolul de contractor-integrator:

– Ministerul Finanțelor implementează elementele hubului financiar cu componentă de securitate națională, prin Regia Autonomă „Rasirom“, care are rolul de contractor-integrator, cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 4 al ordonanței arată că Rasirom va avea un rol major în realizarea hubului, de la proiectare la realizare. Iată atribuțiile complete ale companiei deținute de SRI:

– Regia Autonomă „Rasirom“ are atribuții privind realizarea și implementarea elementelor cu componentă de securitate națională ale hubului financiar, astfel:
a) proiectează elementele hubului financiar, cu accent pe zona de securitate, disponibilitate și reziliență a acestuia;
b) validează soluțiile tehnice de securitate care vor face parte din hubul financiar;
c) realizează și implementează la cheie elementele, cu asigurarea componentelor de IaaS, PaaS și SaaS ale hubului financiar;
d) furnizează mecanismele de interconectare securizată a hubului financiar cu restul elementelor de infrastructură, inclusiv mecanismele de securizare a comunicațiilor.
(2) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), Regia Autonomă „Rasirom“ aplică principiul eficienței economice, cu asigurarea transparenței, nediscriminării și tratamentului egal, precum și legislația în domeniul protecției informațiilor clasificate.

Context:

• Proiectul de lege transpune în lege Ordonanța de urgență 109/2023, adoptată de guvernul Ciolacu în decembrie 2023.
• România a denunțat în 2015 un proiect de digitalizare similar cu Banca Mondială, din cauza lipsei implicării SRI.
• Guvernul justifică cooptarea SRI prin argumentul că hubul financiar este infrastructură de securitate națională.

Controverse:

• Implicarea SRI în proiectul de digitalizare poate stârni controverse pe motiv de lipsă a transparenței și posibilitatea ca datele sensibile ale cetățenilor să fie compromise.
• Implicarea SRI este necesară pentru a asigura securitatea cibernetică a hubului financiar.

Proiectul de lege a fost aprobat tacit de Senat în februarie 2024, fără dezbatere, iar acum este la Camera Deputaților, care e cameră decizională. Proiectul a primit marți, 16 aprilie, raport favorabil de la Comisia pentru buget și Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, potrivit site-ului Camerei.