Pădurea Făget: Interesele dubioase ale primarului Emil Boc, despăgubiri uriașe și o luptă pentru titlul de proprietate

În mijlocul controverselor ce înconjoară pădurea Făget din Cluj-Napoca, se ridică o dilemă crucială: ce viitor își va găsi această zonă verde vitală pentru oraș? Implicat în această dispută, primarul Emil Boc se găsește în centrul atenției, fiind parte a unei dezbateri complexe legate de titlul de proprietate și viitorul acestor terenuri.

De zeci de ani, zona din Făget, care aparține Composesoratului Mănășturenilor, este în centrul unui conflict perpetuu. Primăria Cluj-Napoca, condusă de Emil Boc, refuză să elibereze titlul de proprietate pentru aceste terenuri, lăsând oamenii fără certitudinea exactă a suprafeței deținute și limitelor reale ale pădurii lor. Recent, situația a luat o întorsătură surprinzătoare, când Ministerul Transporturilor a oferit o compensație de aproximativ 20 de milioane de euro pentru o parte din terenurile pe care centura metropolitană urmează să le înghită. Această decizie pare să contravină legii, care stabilește că într-un fond forestier nu se poate construi peste proporția de 5%, scrie Gazeta de Cluj.

În mijlocul acestui scandal, la o întâlnire a mănășturenilor s-a pus în discuție viitorul plămânului Clujului. Centura metropolitană, un proiect vechi și contestat, amenință să taie o parte din această pădure. Chiar dacă construcția nu va începe prea curând, promisiunea unei compensații financiare a adus un val de incertitudine și tensiune în comunitate.

Composesoratul Mănăștur, cu o personalitate juridică distinctă, se confruntă cu o conducere contestată și cu afaceri dubioase. Tranzacțiile cu terenurile din zonă au fost făcute fără consultarea tuturor membrilor, iar unele au fost încheiate cu personalități politice și afaceriști locali. Mai mult, edificarea unor construcții în pădure, contrar legii, a stârnit furia și frustrarea oamenilor, care văd cum interesul politic și financiar își pune amprenta pe plămânul orașului lor.

08:21, 19.11.2024 • ACTUALITATE

Tensiuni în Consiliul Local Cluj: Emil Boc, confruntat cu nemulțumirile de la „Gheorghe Șincai”

15:32, 17.11.2024 • POLITICĂ

„AUR nu vă va aduce decât deziluzie!” – Emil Boc se adresează susţinătorilor partidului

Problemele:

• Lipsa titlului de proprietate: Primăria Cluj-Napoca refuză de zeci de ani să elibereze titlul de proprietate pentru terenul composesoratului, deși există o hotărâre judecătorească din 2004 care le recunoaște dreptul de proprietate.
• Afaceri dubioase: Conducerea composesoratului a fost implicată în afaceri imobiliare controversate, vânzând terenuri la prețuri derizorii firmelor cu legături către persoane influente din Cluj-Napoca.
• Despăgubiri nejustificate: Ministerul Transporturilor le oferă o sumă de 18,6 milioane de euro pentru o suprafață de 245.718 mp, deși pădurea nu poate fi exploatată pe o proporție mai mare de 5%.
• Lipsa transparenței: Conducerea composesoratului este contestată de membrii săi, care acuză lipsa de transparență și gestionarea defectuoasă a afacerilor.

Interesele ascunse:

• Se pare că Primăria Cluj-Napoca dorește să obțină o parte din teren pentru a-l dezvolta imobiliar.
• Persoane influente din Cluj-Napoca ar fi beneficiat de terenuri la prețuri derizorii prin intermediul conducerii composesoratului.
• Companii imobiliare ar putea profita de lipsa titlului de proprietate și de afacerile dubioase pentru a achiziționa terenuri la prețuri sub piață.

Tentaculele afacerilor imobiliare s-au întins adânc în inima pădurii Făget din Cluj-Napoca, unde membrii composesoratului se confruntă cu o dilemă amară: cine și-a însușit bucăți din această comoară verde, ignorând vocea celorlalți? În lumina unei anchete jurnalistice, se dezvăluie cum lideri politici și oameni de afaceri au pus mâna pe porțiuni din pădure, fără să fie parte din comunitatea mănășturenilor.

Printre cei vizați se numără Ioan Rus, reprezentant al PSD, care a dobândit un fragment din Făget printr-un schimb de terenuri, prezentând o adeverință controversată. De asemenea, nume precum Grigore Zanc, Gheorghe Moale și Ioan Stanciu au intrat în posesia unor terenuri din composesorat, în timp ce fostul procuror Fabian Gyula a fost aproape să ocupe funcția de șef al Avocatului Poporului, beneficiind de terenuri care făceau parte din această zonă.

Pe lângă acești actori politici, figura cheie a omului de afaceri Nicolae Căpușan este adusă în discuție, el fiind implicat în tranzacții dubioase care au transferat proprietatea unor terenuri către diverse companii, inclusiv SC Holding Mănăștur. Afacerile imobiliare întunecate au stârnit îngrijorare în rândul comunității și au ridicat semne de întrebare asupra legalității și corectitudinii acestor tranzacții.

Relațiile între omul de afaceri din Cluj și fostul șef al Poliției clujene, membru PSD, Teodor Pop Pușcaș, au atras atenția asupra unei societăți care, la prima vedere, pare să fie doar o umbră. Deși înființată în 2012, această societate nu a raportat nicio cifră de afaceri, profit sau angajați la Ministerul Finanțelor. Cu toate acestea, interesul investitorilor este concentrat asupra lacurilor din Mărtinești, care ocupă o suprafață considerabilă de teren, achiziționate de acționarii firmei în circumstanțe neclare.

În paralel, istoria afacerilor lui Căpușan își are rădăcinile într-o experiență inițială nu tocmai reușită. Povestea călătoriei sale în lumea afacerilor a început cu o încercare de a vinde jucării în Ungaria, care s-a soldat cu eșec. Deși inițial a fost o dezamăgire, această experiență i-a oferit lecții prețioase, învățând din propriile greșeli.

În ceea ce privește dimensiunea pădurii deținute de mănăștureni, există discrepanțe între cifrele oficiale. Potrivit lui Feneșan Aurel, vicepreședintele Composesoratului Mănăștur, aceștia dețin 395 de hectare de pădure, în timp ce Primăria Cluj-Napoca recunoaște doar 376 de hectare. O dispută a izbucnit și în legătură cu procesul verbal de punere în posesie semnat între primărie și composesorat în 2007, care a fost contrasemnat de Ocolul Silvic Cluj-Napoca abia în 2022, ridicând semne de întrebare cu privire la autenticitatea și legalitatea acestuia.

În plus, o tranzacție din 2005 a atras atenția asupra practicilor dubioase din composesorat. Vânzarea unei pășuni împădurite către SC Mănăștur Holding SRL pentru o sumă substanțială a condus la acordarea unor premii considerabile membrilor conducerii, deși rapoartele ulterioare au relevat discrepanțe semnificative între terenurile vândute și cele specificate în contract. Aceste practici controversate au stârnit critici asupra transparenței și eticii în gestionarea resurselor naturale.

Ce urmează:

• Composesoratul va trebui să decidă cum va cheltui despăgubirea de 18,6 milioane de euro.
• Există procese în curs de desfășurare cu privire la titlul de proprietate și la afacerile dubioase din cadrul composesoratului.
• Mănășturenii vor trebui să se mobilizeze pentru a-și apăra interesele și a obține o gestionare transparentă a pădurii lor.

Situația din Pădurea Făget este un exemplu clar de corupție, gestionare defectuoasă și lipsă de transparență. Este important ca autoritățile competente să investigheze afacerile dubioase și să ia măsurile necesare pentru a proteja interesul public și a salva această pădure importantă pentru Cluj-Napoca.