De ce mai avem alegeri pe 9 iunie la județul …și municipiul…?

Alegerile locale au intrat în linie dreaptă și în această săptămână se închid listele candidaților pentru funcțiile de primar, președinte de consiliu județean, consilier local și consilier județean. Dar, am ajuns la vorbele cetățeanului turment din „O scrisoare deschisă” a lui Ion Luca Caragiale: „Eu pentru cine votez?”. Cum pentru cine? Pentru candidatul impus pe listă de partid. Iar partidul impune pe cine vrea, fără să întrebe alegătorul. De ce? Așa-i democrația de la noi și nu numai! Minoritatea se supune majorității. Dar, în realitate, după alegeri s-a constatat că majoritatea se supune minorității. Astfel, județele, municipiile, orașele și comunele au ajuns să fie conduse de președinți și primari aleși cu 15-20%, până la 40% din numărul alegătorilor cu drept de vot. Elocvent în acest sens este cazul lui Nicușor Dan, care a fost ales, în 2020, de 15,4% dintre bucureștenii cu drept de vot. Însă, de vreo 20 de ani a apărut o altă categorie de primari și președinți de consilii județene: cei aleși pe viață. Indiferent de cine se află la guvernare, ei rămân la butoanele municipiului sau județului. Ca atare, din patru-n patru ani, în multe județe și municipii reședință de județ se organizează alegeri doar de dragul alegerilor, pentru că deja se știe cu mult timp înainte cine va fi primarul sau președintele de consiliu județean. Astfel, în categoria primarului de minicipiu reședință de județ ales înainte de alegeri, intră o serie de edili cu vechi ștate. Este vorba de Emil Boc-Cluj Napoca, Lia-Olguța Vasilescu-Craiova, Victor Drăgușin-Alexandria sau Mircia Gutău-Rm. Vâlcea. Dar, în această categorie mai intră și primarii care au câte două mandate și candidează pentru al treilea, dar n-are cine să-i concureze, fapt pentru care sunt deja câștigători înainte de alegeri. Este cazul lui Constantin Toma la Buzău, Emil Moț-Slatina, Marian Dragomir-Brăila, Ionuț Pucheanu-Galați, Marius Screciu- Drobeta Turnu Severin, Astrid Fodor-Sibiu,  Robert Negoiță-Sectorul 3 sau Daniel Băluță-Sectorul 4.

Categoria „eternilor” președinți de consilii județene care vor lua un nou mandat înainte de alegeri are câteva vedete politice care au mai mult de trei mandate și candidează pentru un altul. În această categorie, lider este Ion Dumitrel de la Alba-aflat în funcție din 2005, urmat de Șandor Tamaș-Covasna, Radu Moldovan-Bistrița, Aladin Georgescu-Mehedinți, Gheorghe Flutur-Suceava și Horia Teodorescu-Tulcea. De asemenea, s-a creat și o altă categorie de președinte de consiliu județean cu două mandate și este sigur de al treilea chiar înainte de alegerile din 9 iunie 2024. Aici este vorba de Iustin Cionca-Arad, Alin Tișe-Cluj, Adrian Veștea-Brașov, Francisk Chiriac-Brăila, Vasile Iliuță-Călărași, Costel Fotea-Galați, Cosmin Popescu-Gorj, Marius Oprescu-Olt, Daniela Câmpean-Sibiu, Adrian Gâdea-Teleorman și Constantin Rădulescu-Vâlcea. Ca urmare a acestei radiografii electorale mai inedite, se pune întrebarea: De ce mai avem alegeri locale pe 9 iunie 2024 în aceste municipii și județe, dacă se știu deja câștigătorii mai sus menționați?