Cum au evoluat salariile medii în Europa?

Când vine vorba de salariile medii în statele membre ale UE, există încă variații semnificative, în funcție de o serie de factori, cum ar fi legi, cerere, inflație și nu numai.

Potrivit „Statista”, în 2022, salariile medii anuale au variat de la 73.642 EUR în Islanda, până la 24.067 EUR în Grecia.

Cele mai bine plătite țări în 2022 au fost Islanda (73.642 EUR), Luxemburg (72.529 EUR), Elveția (67.605 EUR), Belgia (63.758 EUR) și Danemarca (59.405 EUR). În acelați timp, cei mai mici plătitori au fost Grecia (24.067 EUR), Slovacia ( 24.337 EUR), Ungaria (26.376 EUR), Portugalia (29.540 EUR) și Cehia (30.967 EUR).

Potrivit Eurostat, costul mediu orar al forței de muncă în UE a fost de 30,5 EUR. Salariile medii anuale pentru angajații singuri fără copii au fost de 26.136 EUR. Cuplurile cu doi copii înregistrează o medie de 55.573 EUR anual.

Diferența de remunerare între femei și bărbați neajustată a fost de 12,7% în 2021, cea mai mare diferență fiind observată în Estonia, de 20,5%, iar cea mai mică diferență fiind în Luxemburg, de -0,2%. Cu toate acestea, potrivit Comisiei Europene, diferența de salarizare a crescut cu 13% în 2023.

Ce face UE pentru a reduce diferențele de salarizării ?

În 2020, Comisia Europeană a anunțat o strategie pentru a încerca să reducă acest decalaj până în 2025. Aceasta a fost urmată Directiva privind transparența salariilor, anunțată de Comisie în iunie 2023, cu un fond de 6,1 milioane EUR pentru a ajuta la implementarea acesteia. Acest lucru a făcut mai ușor pentru angajați să recunoască discriminarea salarială. De asemenea, a funcționat ca un ghid pentru angajatori.

De obicei, sectoarele cele mai bine plătite din Europa sunt finanțele, asigurările, electricitatea, mineritul, tehnologia informației, comerțul cu amănuntul și educația. La celălalt capăt al spectrului, sectoarele cele mai slab plătite tind să fie suportul administrativ, ospitalitatea și construcțiile.

De ce sunt salarii mari în Islanda și Luxemburg?

Salariile mari ale Islandei sunt determinate de o mare parte din sectorul privat al țării care se bazează pe contracte colective. Unele creșteri s-au datorat, de asemenea, adăugării beneficiilor Covid-19, precum și a revenirii salariilor pe oră în urma slăbiciunii din timpul pandemiei.

Islanda este, de asemenea, una dintre cele mai scumpe țări din lume, cu o inflație persistentă ridicată, ceea ce contribuie și la faptul că muncitorii solicită salarii mai mari.

Sectoarele financiar și bancar formează principala pondere în spatele salariilor atractive din Luxemburg, majoritatea băncilor angajând lucrători cu studii superioare, cu experiență. Câțiva dintre aceștia sunt și expatriați.

Luxemburgul își revizuiește, de asemenea, salariul minim social, în comparație cu salariile medii și mișcările prețurilor la fiecare doi ani, menținând astfel standardele salariale foarte actualizate. Cu toate acestea, salariile depind în mare măsură de sectoare, divizii ale băncilor, vechime, vârstă, precum și educație și experiență.

Acest lucru poate cauza disparități semnificative, chiar și în cadrul aceluiași sector, în funcție de rolul particular al unui angajat și de titlul postului. Ca atare, salariile medii au rămas mai mult sau mai puțin stabile în Luxemburg din 2015, pe măsură ce productivitatea scade.

Taxele mai mici și sectorul bancar și financiar în plină expansiune

Piața muncii din Elveția are, de asemenea, o mare parte din aceleași oferte ca și Luxemburg, deoarece ambele țări sunt susținute în principal de sectorul bancar și al serviciilor financiare. Cu toate acestea, Elveția are și impozite mult mai mici în comparație cu restul Europei, în medie între 20% și 35% pentru intervalul de 150.000 până la 250.000 de franci elvețieni.

De asemenea, Belgia se bazează foarte mult pe indexarea salariilor atât pentru angajații gulerelor albe din sectorul privat, cât și pentru angajații gulerelor albastre. Țara a înregistrat cea mai mare indexare din ultimii 50 de ani în 2022, deoarece inflația în creștere și prețurile scăpate de sub control la energie au afectat puterea de cumpărare a angajaților.

Între timp, Danemarca are un model de piață a muncii oarecum unic, care depinde de un echilibru între flexibilitate și securitate. Acest lucru permite țării să nu aibă un salariu minim stabilit, lăsând în schimb angajații și angajatorii să ajungă la propriile acorduri salariale.

În același timp, există și mai puține legi privind concedierile, litigiile care le contestă fiind și ele destul de scăzute. Cu toate acestea, angajații nu sunt lăsați „pe dinafară”. Au fonduri de asigurări de șomaj, la care pot contribui cât timp sunt angajați, pe bază de abonament. Acest lucru le oferă prestații de șomaj de până la doi ani, în cazul în care își pierd locul de muncă ulterior.

De ce sunt salariile atât de mici în Grecia în comparație cu altele?

Economia generală și piața muncii din Grecia se luptă încă să-și revină din criza datoriilor suverane, ceea ce duce la salariile medii și salariile minime cu mult mai mici decât în restul Europei. De asemenea, au fost implementate recent o serie de măsuri mai stricte pe piața muncii, cum ar fi eforturile de a angaja profesioniști mai tineri, proaspăt absolvenți, care pot fi plătiți mai puțin.

În mod similar, Slovacia se luptă și cu o productivitate scăzută a muncii și cu consecințele unui regim sovietic prăbușit, menținând salariile scăzute.

Portugalia s-a confruntat, de asemenea, cu o productivitate scăzută, precum și cu o tendință tot mai mare de a angaja lucrători sezonieri pe termen scurt, pentru a consolida sectorul turistic al țării. Salariile mai mici au contribuit, de asemenea, mult la stabilirea prețurilor unui număr de oameni din sectorul imobiliar în plină dezvoltare.

Este posibil ca o recesiune tehnică din Ungaria să fi contribuit recent la scăderea salariilor, deoarece mai puține companii și-au putut permite costurile cu forța de muncă. Cu toate acestea, din punct de vedere istoric, costul redus al vieții din Ungaria ar fi putut fi un factor cheie în mișcările slabe de creștere a salariilor, deși acest lucru se poate schimba lent acum, când țara se confruntă cu o inflație mai mare.