Un document scurs de la Guvern arată cât de rău stă România la capitolul educația adulților

Guvernul va adopta azi o Hotărâre pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Educația Continuă a Adulților 2024 – 2030.

România înregistrează un decalaj față de țintele europene și naționale stabilite în domeniul participării adulților la forme de educație continuă, în ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani. Astfel, proporția persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care au participat la educație și formare în cele 4 săptămâni de dinaintea sondajului a crescut de la 1,0 % în 2020 la 5,4 % în 2022, însă rămâne semnificativ mai redusă decât media UE (11,9 %), se arată în proiectul Strategiei Naționale pentru Educația Continuă a Adulților 2024-2030, document ce va fi adoptat în ședința de Guvern de azi.

Potrivit indicelui european al competențelor, România se numără printre țările UE cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privește dezvoltarea și activarea competențelor. Mai puțin de o treime din populația adultă are competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază (față de 54 % în UE), iar la nivelul economiei sunt raportate deficite de forță de muncă, inclusiv în meserii esențiale pentru tranziția verde (de exemplu, lucrători din domeniul construcțiilor).

Efectele pandemiei COVID-19 continuă să fie vizibile în sub-domeniul accesului la programe de învățare dedicate adulților. Incertitudinea pe piața forței de muncă și din economie au condus la o scădere semnificativă a ratei de ocupare a proaspeților absolvenți de educație și formare profesională (EFP), de la 68,7 % în 2020 la 61,4 % în 2021, astfel că, în contrapondere, se impune transformarea școlilor EFP în instituții axate mai mult pe educația duală, măsură care ar trebui, de asemenea, să facă aceste școli mai atractive.

Contextul mai amplu al participării la educație, în România, este descris și de următoarele caracteristici:

– procentele ridicate ale elevilor din România cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire (40,8%), matematică (46,6%) și științe (43,9%), precum și o scădere a absolvenților de învățământ terțiar (23,3%), aceasta rămânând cea mai scăzută din toate țările UE;

– între 2012 și 2022, în România, decalajul de performanță la matematică asociat cu statutul socioeconomic s-a mărit, în timp ce decalajul mediu în țările OCDE a rămas stabil. În țara noastră, odată cu creșterea incluziunii pe această perioadă de timp, se constată și o mai mare segregare din punct de vedere al statului socioeconomic;

– rata mică de acces la educație timpurie pentru copiii de 0-3 ani (față de media UE: 35,2%);

– rata de părăsire timpurie a școlii se menține aproape constantă (15,6%), la o distanță constantă de amploarea fenomenului la nivel UE-27, unde media este de 8,5%;

– proporție redusă a persoanelor cu competențe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază: 3,1% în 2019, comparativ cu media UE de 56%;

– ponderea elevilor din învățământul secundar superior înscriși în sistemul de educație și formare profesională este relativ ridicată (61,7 % în 2021), ceea ce depășește media UE (52,1 %). Cu toate acestea, mai puțin de 10 % din proaspeții absolvenți EFP (ISCED 3-4) au beneficiat de învățare la locul de muncă (8,4 % în 2022), cea mai scăzută rată din UE (60,1 % la nivelul UE).