Inflația, înțelegeri diferite: Ciolacu a înjumătățit-o, Isărescu vede numai riscuri

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, la Iași, că inflația urmează un trend descendent și că la preluarea mandatului său, inflația era de peste 10%, dar până la sfârșitul anului va scădea sub 5%.

„Am preluat o inflație de, cred, 10,3%. Acum am ajuns la o inflație de 5,8-5,9%. Este clar că suntem pe o pantă descendentă. Sunt ferm convins că spre sfârșitul anului, inflația va fi sub 5%. De altfel, și BNR a prognozat acest lucru. Ceea ce este cel mai îmbucurător este creșterea economică estimată pentru acest an, dar mai ales pentru anul viitor. România a reușit să evite recesiunea”, a afirmat Ciolacu.

Premierul a menționat prognoza BNR, care estimează că la finalul acestui an inflația va coborî la 4,9%, urmând să atingă 3,5% la finele anului viitor. Totuși, atingerea unei rate a inflației de 4,9% în decembrie 2024 depinde de politicile fiscale ale guvernului Ciolacu, care sunt considerate un factor de risc pentru inflație.

22:19 • POLITICĂ

Ciolacu, reacție după afirmațiile lui Geoană: „Eu nu am mers în călătorii din bani furaţi. El s-a plimbat pe banii furați de cumnatul său de la Eximbank”

21:21 • ALEGERI

Ce a făcut Marcel Ciolacu în ultima zi de campanie electorală

Măsurile fiscale adoptate de actualul guvern la sfârșitul anului trecut au influențat negativ prognozele Băncii Naționale. În raportul său din această lună, guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat asupra riscurilor aduse de politicile guvernului Ciolacu în privința creșterii prețurilor.

„Balanța riscurilor este înclinată spre abateri în sus de la traiectoria scenariului de bază. Pe plan intern, riscuri relevante provin din partea politicii fiscale și a celei de venituri”, se arată în raport.

Într-un an electoral, riscurile din politicile fiscale sunt amplificate. Noi măsuri de consolidare fiscală sunt probabile pentru corectarea deficitului excesiv, dar detaliile concrete lipsesc, ceea ce împiedică includerea lor în scenariul de bază. Pe termen scurt, măsuri precum majorarea impozitelor indirecte (TVA, accize) ar putea adăuga presiuni inflaționiste.

În contextul electoral al anului 2024, măsuri cu caracter expansionist ar putea fi adoptate, ceea ce ar genera presiuni suplimentare asupra inflației. Coordonarea unui pachet de consolidare fiscală ar trebui să se alinieze cu noua traiectorie de ajustare a deficitului, în negocieri cu autoritățile europene. Abaterea deficitului de la o traiectorie descrescătoare ar putea afecta prima de risc suveran, inclusiv prin posibile sancțiuni care ar restricționa accesul la fonduri europene, afectând cursul de schimb al leului și implicit rata inflației.

Incertitudinile sunt legate și de adaptarea agenților economici la noile măsuri fiscale. Piața muncii, în special dinamica salariilor, continuă să fie importantă, iar noi majorări salariale nu pot fi excluse, mai ales în contextul majorărilor deja acordate în sectorul public.