BNR: Creșterea economică se va accelera, în România, în 2024 şi 2025

Politicile guvernamentale au făcut ca România să aibă o economie în creștere progresivă, în acest an, care va continua și în 2025, în condiţiile temperării inflaţiei şi ale redresării treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.

„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, după ce a încetinit uşor peste aşteptări în 2023, creşterea economică este aşteptată să accelereze progresiv în 2024 şi 2025, şi ceva mai pronunţat decât s-a anticipat anterior, în condiţiile temperării inflaţiei şi ale redresării treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere foarte lentă a excedentului de cerere agregată, mai ales pe parcursul anului 2025, şi menţinerea acestuia la o valoare semnificativă la finele orizontului prognozei, au punctat unii membri ai Consiliului”, apreciază membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, în Minuta publicată după ședința C.A.

Oficialii BNR se așteaptă ca și consumul gospodăriilor populaţiei să rămână și în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în contextul creşterilor substanţiale de salarii şi transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflaţiei, dar şi în condiţiile nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

16:38 • ECONOMIE

Valoare-record pentru gramul de aur la cursul BNR

14:30 • ECONOMIE

Economistul Andrei Rădulescu: BNR va reduce dobânda cu cel puţin 1,5 puncte procentuale în 2025

O contribuţie însemnată la creşterea economică va continua probabil să vină şi din partea formării brute de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să se reducă totuşi accentuat în intervalul 2024-2025, după creşterea amplă din 2023, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică, subliniază documentul citat.

„S-a apreciat că activitatea de investiţii va fi susţinută pe mai departe de atragerea şi utilizarea fondurilor europene, într-un volum important, însă în scădere faţă de 2022-2023, şi în contextul persistenţei incertitudinilor asociate programelor şi execuţiilor bugetare, precum şi tensiunilor geopolitice şi evoluţiilor economice din Europa. În schimb, evoluţia exportului net este aşteptată să redevină semnificativ mai contracţionistă în 2024 decât s-a anticipat anterior, iar aportul ei la dinamica PIB să rămână negativ în 2025, în condiţiile revigorării relativ mai rapide a absorbţiei interne. Pe acest fond, deficitul de cont curent îşi va încetini probabil puternic corecţia descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 şi se va menţine, în consecinţă, mult deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră şi să inducă riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice”, consideră membrii Consiliului.

Există și riscuri și incertitudini, au avertizat reprezentanții BNR.I

Incertitudinile şi riscurile crescute decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, având ca surse în 2024 rezultatul execuţiei bugetare din primele luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor.

De asemenea, incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, sunt generate în continuare şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania, se menţionează în Minută.