Ce votează tineretul european? La ce trebuie să ne așteptăm?

Pe măsură ce alegerile europene se apropie, datele surprinzătoare arată unde se situează loialitățile Generației Z și a milenialilor. Partidele de extremă dreapta înregistrează creșteri spectaculoase în întreaga Europă – și tinerii se alătură acestui trend. Multe partide cu agende anti-imigranți primesc sprijin chiar și din partea tinerilor care votează pentru prima dată în viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, programate între 6 și 9 iunie.

Cum stăm în România?

În România, orientarea tinerilor spre partidele extremiste nu este la fel de pronunțată ca în alte țări europene. Deși există diverse opinii politice și preferințe în rândul tinerilor, partidele extremiste nu au câștigat popularitate semnificativă sau susținere masivă în rândul acestei categorii de vârstă.

În general, tinerii din România par să fie mai atrași de partidele politice mai moderate sau de orientare centristă. Există, desigur, diferite motive pentru aceasta. Una dintre ele ar putea fi experiențele istorice ale țării și contextul politic actual, care nu favorizează în mod specific partidele extremiste.

De unde ideea că tinerii votează AUR?

Promovarea ideii că tinerii români ar vota în mod predominant pentru AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) poate fi influențată de mai mulți factori:

Viziunea mediatică:

Unele medii de comunicare sau comentatori politici pot să promoveze această idee pentru a atrage atenția asupra fenomenului politic din România. AUR a câștigat o anumită notorietate în urma alegerilor parlamentare din 2020, iar promovarea acestei idei poate fi un subiect de interes în mass-media.

Fenomenul de polarizare:

În contextul politic actual, în care există o polarizare semnificativă între diferitele tabere politice, se pot perpetua stereotipuri și generalizări despre orientările politice ale diferitelor grupuri demografice. Astfel, ideea că tinerii ar vota pentru AUR poate fi susținută de cei care promovează o imagine polarizată a scenei politice românești.

Impactul social media:

Tinerii sunt activi pe platformele de socializare online, iar acestea pot fi folosite pentru a promova sau amplifica anumite mesaje politice. Dacă unii tineri susțin AUR sau se implică în campaniile acestui partid, aceste activități pot fi mai vizibile pe mediile de socializare, contribuind astfel la crearea percepției că AUR are un sprijin semnificativ în rândul tinerilor.

Din fericire, nici Tik, nici Tok nu aduc prea mulți tinerii spre extremiști

Totuși, este important să luăm în considerare că opinia publică este diversă și că nu toți tinerii români împărtășesc aceleași opinii politice sau preferințe de vot. Este important să abordăm aceste subiecte cu obiectivitate și să evităm generalizările sau stereotipurile în ceea ce privește opțiunile politice ale diferitelor grupuri de vârstă.

În România, partidele politice depun eforturi considerabile pentru a atrage alegătorii tineri, cei cu vârsta sub 30 de ani, recunoscând importanța crucială a acestui segment în formarea viitorului politic al țării. Aceste eforturi se manifestă prin diverse strategii și inițiative, printre care se numără:

1. Campanii pe social media: Partidele utilizează platforme populare precum Facebook, Instagram, TikTok și Twitter pentru a ajunge direct la tineri. Conținutul este adesea adaptat, fiind mai dinamic, vizual și interactiv.
2. Inițiative de educație politică: Organizarea de workshop-uri, webinarii și dezbateri în școli și universități pentru a educa tinerii despre importanța participării civice și procesul electoral.
3. Programe și politici orientate către tineri: Promovarea unor agende politice care adresează direct nevoile și preocupările tinerilor, cum ar fi educația, ocuparea forței de muncă, locuințele și schimbările climatice.
4. Implicarea în activități comunitare: Organizarea și participarea la evenimente comunitare, festivaluri și alte activități sociale pentru a construi relații directe și pentru a câștiga încrederea tinerilor alegători.
5. Recrutarea de tineri candidați: Partidele politice includ pe listele lor electorale tineri candidați care pot reprezenta și înțelege mai bine perspectivele și nevoile noii generații.

Votul tinerilor este esențial din mai multe motive:

1. Inovație și schimbare: Tinerii aduc idei noi și inovatoare care pot contribui la reformarea și modernizarea politicilor publice.
2. Sustenabilitate democratică: Implicarea tinerilor asigură continuitatea și vitalitatea democrației, prevenind apatia politică și promovând participarea activă la viața civică.
3. Reprezentare echitabilă: Este crucial ca interesele și nevoile generației tinere să fie reprezentate în procesul decizional pentru a crea politici care să reflecte diversitatea societății.
4. Efecte pe termen lung: Deciziile politice de azi vor afecta tinerii cel mai mult pe termen lung, de aceea implicarea lor activă în procesul electoral este vitală pentru a asigura un viitor mai bun.

Atragerea tinerilor alegători nu este doar o strategie politică, ci și o investiție în viitorul democratic și social al României.

Este important să privim și cu un ochi critic modul în care partidele politice din România încearcă să atragă tinerii alegători. Deși strategiile lor pot părea orientate către educarea și implicarea tinerilor, există și alte motive, mai pragmatice, care stau la baza acestor eforturi.

Motivele pragmatice ale partidelor politice pentru atragerea tinerilor

1. Capital electoral proaspăt: Tinerii reprezintă un segment de electorat neexploatat pe deplin. Cu fiecare ciclu electoral, un nou val de tineri devine eligibil să voteze, oferind partidelor o oportunitate de a câștiga voturi proaspete. În contextul scăderii generale a încrederii în clasa politică, partidele văd tinerii ca pe o resursă esențială pentru revitalizarea bazei lor electorale.
2. Influența digitală: Tinerii sunt foarte activi pe platformele de social media, care sunt canale de comunicare esențiale în campaniile moderne. Prin atragerea tinerilor, partidele nu doar câștigă voturi, ci și amplifică mesajele lor politice prin rețelele sociale, atingând astfel un public mult mai larg.
3. Imagine și modernizare: Partidele politice încearcă să își modernizeze imaginea și să se adapteze la noile tendințe sociale și tehnologice. Prin asocierea cu tinerii și promovarea acestora în structurile de partid, partidele speră să pară mai inovatoare, progresiste și conectate la realitățile contemporane.
4. Presiunea demografică: România, ca multe alte țări, se confruntă cu o populație îmbătrânită. Partidele politice sunt conștiente de faptul că pentru a-și asigura viitorul pe termen lung, trebuie să cultive loialitatea generațiilor tinere de votanți. Aceasta nu este doar o strategie electorală, ci și o necesitate demografică.

Critici și realități

Cu toate acestea, nu toate eforturile partidelor sunt întotdeauna sincere sau eficiente. Există critici care susțin că multe dintre inițiativele orientate spre tineri sunt superficiale și populiste, menite să câștige voturi rapid fără a adresa problemele fundamentale cu care se confruntă tinerii.

1. Promisiuni neîmplinite: De multe ori, partidele fac promisiuni mari în campaniile electorale care rareori se concretizează după alegeri. Tinerii sunt adesea dezamăgiți de lipsa de acțiune reală și de reformele superficiale.
2. Politicile superficiale: În loc să dezvolte politici solide care să adreseze problemele structurale, cum ar fi șomajul în rândul tinerilor, accesul la educație și locuințe, partidele pot opta pentru măsuri populiste pe termen scurt care nu aduc schimbări semnificative.
3. Manipularea emoțională: Partidele pot apela la emoții și la sentimentul de apartenență pentru a atrage tinerii, fără a oferi soluții reale. Campaniile bazate pe teme emoționale sau identitare pot mobiliza votanții tineri, dar nu rezolvă problemele sistemice.

Importanța votului tinerilor

Indiferent de motivele partidelor, participarea tinerilor la vot este crucială. Tinerii aduc perspective noi și sunt viitorul națiunii. Este esențial ca vocea lor să fie auzită și ca interesele lor să fie reprezentate în procesul decizional.

Deși partidele politice din România încearcă diverse metode pentru a atrage tinerii alegători, motivele lor nu sunt întotdeauna altruiste. Tinerii trebuie să fie conștienți de puterea și influența pe care o au și să folosească această putere pentru a cere responsabilitate și acțiuni concrete din partea liderilor politici. Numai astfel se pot asigura că interesele lor sunt cu adevărat reprezentate și că viitorul lor este luat în serios.

Tineretul european visează lucruri trăznite

În Belgia, Franța, Portugalia, Germania și Finlanda, tinerii susțin partidele anti-imigranți și anti-establishment în proporții egale sau chiar mai mari decât cei mai în vârstă, analizele recentelor alegeri și cercetările privind preferințele politice ale tinerilor sugerează.

În Olanda, partidul anti-imigrație de extremă dreapta al lui Geert Wilders, Partidul Libertății, a câștigat alegerile din 2023 cu o campanie care lega problema locuințelor accesibile de restricțiile privind imigrația – o temă care a rezonat puternic printre tineri. În Portugalia, partidul de extremă dreapta Chega, care înseamnă „destul” în portugheză, a apelat la frustrarea tinerilor legată de criza locuințelor, printre alte probleme legate de calitatea vieții.

Analiza mai indică și o divizare: în timp ce tinerele femei raportează adesea sprijin pentru Verzi și alte partide de stânga, partidele anti-imigrație se bucură de succes în special printre tinerii bărbați. (Cu toate acestea, există și excepții. Vezi Franța, mai jos, de exemplu.)

Cu toate acestea, în unele țări, popularitatea extremei drepte nu s-a tradus întotdeauna în a deveni favoriți ai tinerilor. În 2022, în timp ce partidul de extremă dreapta Fratelli d’Italia al prim-ministrului Giorgia Meloni a primit voturi din toate categoriile de vârstă, datele sugerează că tinerii au favorizat mai mult partidele de stânga.

Germania și Finlanda sugerează că Verzii de stânga – care au profitat în trecut de votul tinerilor – își pierd acum terenul.

Tinerii din întreaga Europă se îndreaptă către partide mai noi, care includ platforme de extremă dreapta, în timp ce multe partide de centru, longevive, încă se bazează pe sprijinul celor mai în vârstă, a declarat Josse de Voogd, un cercetător olandez care și-a făcut specialitatea în geografia electorală.

„AfD din Germania nu trebuie să crească nici măcar pentru a deveni cel mai mare partid, pentru că [Socialiștii] și [Creștin-Democrații] se vor micșora natural, iar tinerii sunt dispersați între toate partidele”, a spus el, referindu-se la Alternativa pentru Germania, partidul de extremă dreapta.

POLITICO a analizat mai atent votul tinerilor din cinci țări UE:

Franța

În Franța, partidul de extremă dreapta Național-Renașterea condus de starul în ascensiune în vârstă de 28 de ani Jordan Bardella, poate conta pe o simpatie larg răspândită printre tineri.

Într-un sondaj Ifop din aprilie, 32% dintre persoanele cu vârste între 18 și 25 de ani au declarat că ar vota pentru Național-Renaștere dacă alegerile ar avea loc în weekendul următor.

17% au declarat că ar vota pentru stânga radicală neclintită, făcându-l al doilea cel mai popular. Partidele centriste de stânga și de dreapta, inclusiv partidul președintelui Emmanuel Macron, Renașterea, au fost mult în urma lor, cu doar 6%.

Prezența puternică a lui Bardella pe TikTok ar putea avea ceva de-a face cu asta: sondajele au arătat că aproximativ o treime dintre tineri se bazează pe aplicație pentru a urmări campania electorală.

Aceasta nu înseamnă că Bardella este bine văzut pe toate planurile: tânărul europarlamentar a ieșit din sondaj ca fiind atât al doilea cel mai apreciat, cât și al doilea cel mai dezapreciat candidat printre cei mai tineri votanți din Franța.

Rezultatele sondajului nu se traduc automat în succes electoral, deoarece cercetătorii estimează că doar 30% dintre tineri vor vota în cele din urmă.

Portugalia

Partidul de extremă dreapta al Portugaliei, Chega, a câștigat 18% din voturi în alegerile generale din martie.

Dar, conform datelor din sondaj, unul din patru votanți cu vârste între 18 și 34 de ani a votat pentru acest partid.

În timp ce cei mai în vârstă votanți din Portugalia au sprijinit loial Partidul Socialist, tinerii tind să se îndrepte mai mult spre partidele „noi” – cum ar fi Chega, dar și Inițiativa Liberală sau verzi – decât spre partidele bine stabilite, au descoperit cercetătorii.

Partidul a avut un sprijin mai larg din partea bărbaților, dar cercetătorii au spus că a făcut progrese și printre femei.

Belgia

Partidul anti-imigrație și separatist Vlaams Belang poate conta pe simpatia voturilor din Flandra – mai ales pe cea a tinerilor bărbați.

Sondajele înainte de alegerile regionale, naționale și europene din iunie sugerează că partidul ar putea obține mai mult de 25% din voturile flamande.

Dar dacă bărbații Generației Z – până la 27 de ani – ar decide, ar obține chiar mai mult.

Aproape 32% au spus că sunt foarte predispuși să voteze pentru Vlaams Belang la un moment dat. Doar 9% dintre femeile din acea categorie de vârstă au spus la fel.

Cercetătorii au găsit o diviziune similară, deși mai puțin pronunțată, și printre Mileniali.

„Vlaams Belang este foarte conștient de acest lucru și vizează explicit femeile tinere în campania sa pentru a-și ajusta imaginea”, a spus Peter Van Aelst, profesor la Universitatea Antwerp. Campaniile partidului nu prezintă „mănușile de box ale vechiului, ci mai degrabă o imagine foarte feminină, moale”, a spus el.

Germania

Un studiu „Tineret în Germania” a constatat o schimbare în partidul preferat al tinerilor cu vârste între 14 și 29 de ani ai țării, cu 14,5% declarând că ar vota pentru Alternative für Deutschland, de extremă dreapta.

Cel mai mare grup – 25% dintre respondenți – erau indeciși.

În 2022, Verzii și Partidul Liber Democrat erau încă partidele preferate ale tinerilor.

La fel ca în Belgia, există o divizare clară de gen: tinerele femei tind spre stânga, tinerii bărbați tind să favorizeze partidele de dreapta – și au arătat un sprijin mult mai larg pentru Alternative für Deutschland. Femeile au raportat și mai des că sunt indecise decât bărbații.

Finlanda

Cercetătorii finlandezi au tras concluzii similare.

Partidul de dreapta anti-imigrație al Finlandei, Partidul Finnilor, a ocupat locul al doilea în alegerile generale din 2023 cu 20% din voturi. Conform analizei rezultatelor, a fost partidul cel mai popular în toate categoriile de vârstă, cu excepția celei mai în vârstă.

Alegătorii mai în vârstă de 65 de ani s-au menținut, în mare parte, loiali partidelor de centru precum social-democrații, liberal-conservatorii KOK și Partidul de Centru liberal.

Dar Partidul Finnilor a fost favorit în alte categorii de vârstă, depășind cu mult alte partide printre bărbații mai tineri.

La fel ca în Germania, cercetătorii au remarcat că tinerii alegători, mai ales femeile tinere, mult mai mult decât cei mai în vârstă, au favorizat partide precum Alianța de Stânga și Verzii, dar că Verzii și-au pierdut terenul din 2019.

(adaptare creativă POLITICO)