„Promisiuni 2024”. După Aeroportul Internațional Galați – Brăila, un nou aeroport, lângă Brăila

Campaniile electorale din ultimii 5 ani au multiplicat proiectele de aeroporturi în zona Galați – Brăila, după „Aeroportul Internațional Galați – Brăila”, promis la alegerile europarlamentare din 2019, acum, la alegerile locale și europarlamentare din 2024 fiind promis un „Aeroport Cargo” la Ianca.

Zona Galați – Brăila, a doua aglomerare urbană a țării, cu peste 600.000 de locuitori în cele două orașe și localitățile din zona de 40 km din jurul acestora, a avut, după 1990, un potențial de creștere economică important, mai ales că în cele două orașe erau foarte multe societăți de producție industrială, de la siderurgie și metalurgie la construcții de nave, excavatoare, echipamente hidraulice, industria ușoară și alimentară, etc.

Acest potențial economic a fost disipat din cauza izolării zonei de restul țării, care a alungat investitorii. Podul peste Dunăre de la Brăila este important, dar dacă nu este racordat la rețeaua de autostrăzi și drumuri expres, zona rămâne, în continuare, în izolare de restul țării, nefiind atractivă pentru investitori.

Pentru că în zona Galați – Brăila nu va ajunge nicio autostradă, fiind în faza primelor aprobări doar proiectul unui drum expres Brăila – Focșani, singura șansă de scoatere a zonei din izolare este construirea unui aeroport cargo.

06:41, 19.11.2024 • ACTUALITATE

Explozie devastatoare într-un bloc din Brăila: doi soți în vârstă au fost răniți, zeci de persoane evacuate

Exclusiv

17:19, 03.11.2024 • POLITICĂ

Alexandru Popa: Primarii liberali din Brăila demonstrează că se pot accesa fonduri europene cu succes

La alegerile europarlamentare din 2019, era lansat proiectul „Aeroportului Internațional Galați – Brăila”

În campania pentru alegerile europarlamentare din 2019, europarlamentarul Dan Nica, liderul PSD Galați, a reușit să obțină promisiunea ministrului de atunci al Transporturilor, Răzvan Cuc, că va fi construit un aeroport la Braniștea, la 30 km de Galați. Ministrul Cuc a venit la Galați și a stabilit locația aeroportului.

Între timp, a fost înființată o asociație de dezvoltare formată din Consiliile Județene (CJ) din Galați și Brăila, iar în decembrie 2022 preşedintele CJ Galați, Costel Fotea și președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac au semnat contractul de 30 de milioane de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate și a celorlalte studii tehnice pentru construirea „Aeroprtului Internațional Galați – Brăila”.

Contractul a fost semnat cu Asocierea formată din companiile SC Aduro Impex SRL & SC Tecno Engineering 2C SRL & SC WE Project Engineering SRL, care vor realiza studiile împreună cu 17 subcontractori.

În 2024, din nou alegeri, locale și europarlamentare. Este lansat un alt proiect, de „Aeroport Cargo”, la Ianca, la 40 km de Brăila

În timp ce „Aeroportul Internațional Galați – Brăila” este în faza elaborării studiilor și obținerii avizelor, a apărut o „concurență” serioasă la finalizarea acelui proiect, pentru că autoritățile din Brăila vor să construiască propriul aeroport.

Luni, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, aflat în vizită la Brăila, a anunțat înfiinţarea unui aeroport de transport mărfuri în cadrul Aerodromului Ianca, în județul Brăila:

„În această zonă e un proiect, la Ianca, dacă nu mă înșel, pe care autoritățile locale vor să îl dezvolte și pe care noi l-am discutat și în vizita pe care am avut-o cu primul ministru în Golful Persic, legat de un aeroport care să deservească mai mult zona cargo. Pentru că aici se poate dezvolta foarte bine această zonă pe cargo”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu.

Trebuie să remarcăm că, la fel ca în 2019, când ministrul de atunci al Transporturilor, Răzvan Cuc, îl avea în dreapta sa pe europarlamentarul Dan Nica, liderul PSD Galați, în 2024, în dreapta ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, se afla fostul premier Mihai Tudose, liderul de facto al PSD Brăila și candidat pe locul 1 al listei PSD – PNL pentru Parlamentul European.

Cum vor supraviețui din punct de vedere economic două aeroporturi aflate la 50 – 60 km unul de celălalt?

Ministrul Transporturilor a mai adăugat că noul aeroport va fi „cargo”, dar va fi și aeroport de pasageri: „Ideea autorităților locale este să dezvolte cât mai mult zona aceasta, care stă în picioare din punct de vedere economic, zona de cargo. Asta nu înseamnă că în momentul în care ai dezvoltat această zonă de cargo nu pot să vină și avioane de pasageri”.

S-a ajuns la o situație interesantă. Zona Galați – Brăila va avea două aeroporturi, „Aeroportul Internațional Galați – Brăila”, situat în zona localităților gălățene Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu și „Aeroportul Cargo”, construit la fostul Aeroport Militar de la Ianca. Practic, cele două aeroporturi se află cam în aceeași zonă. Pe rețeaua de drumuri naționale, ar fi la o distanță de 50-60 km unul de celălalt, dar pe drumuri județene distanța e mai scurtă.

Ambele aeroporturi sunt în primul rând „cargo”, dar vor fi și de pasageri. Se pune întrebarea cum vor supraviețui cele două aeroporturi în condițiile în care economiile celor două orașe sunt în criză de investiții și investitori, iar împărțirea la două aeroporturi a clientelei de pe o rază de 50-60 sau 100 km, va face imposibilă stabilizarea unui grafic al curselor de pasageri.

Exemplul lui Grindeanu: Aeroportul din Arad nu are nicio cursă din cauză că este la 60 km de Aeroportul din Timișoara

Situația la care s-ar putea ajunge a fost sugerată chiar de una din declarațiile ministrului Sorin Grindeanu, care se referea la faptul că existența unui aeroport este justificată de indicatorii economici.

„Din punct de vedere economic… trebuie să stea și în picioare, din punct de vedere economic, orice aeroport. Vă dau un exemplu. La 60 km de Timișoara este un aeroport extraordinar de bine pus la punct: Arad! Nu au nicio cursă, pentru că nu există piață destulă, care să fie la două aeroporturi aflate la 60 de km unul de altul, Arad și Timișoara”, a spus Grindeanu.

Exemplul dat de ministrul Transporturilor este mai mult decât edificator pentru situația la care s-ar putea ajunge dacă se vor concretiza promisiunile electorale în legătură cu cele două aeroporturi din zona Galați – Brăila.

„Nu e nimic utopie”. Așa o fi, dar ce se va întâmpla cu contractul de 30 milioane de lei, bani dați pentru studiile la primul aeroport

Întrebat dacă în condițiile apariției proiectului noului „Aeroport Cargo”, de la Ianca, devine o utopie proiectul „Aeroportului Internațional Galați – Brăila”, ministrul Transporturilor a negat, susținând că Ministerul Transporturilor va susține orice proiect al autorităților locale din Galați și Brăila:

„Nu e nimic utopie. E un proiect pe care îl au autoritățile din această zonă, Galați – Brăila, a doua aglomerare urbană a țării. E un proiect pe care, dacă ei vor considera că îl susțin, că merg înainte și dacă există studii de acest tip, noi, de la Minister, îl vom susține”.

Să spunem că primul proiect, cel al „Aerportului Internațional Galați – Brăila” va pierde susținerea autorităților locale din Brăila, care vor opta pentru propriul proiect, al „Aeroportului Cargo” de la Ianca, dar în acest caz ce se va întâmpla cu contractul de 30 milioane de lei semnat de președinții CJ Galați și Brăila pentru studiile la primul proiect.

Înființarea „Aeroportului Cargo” de la Ianca a mai fost încercată din 2007 până în 2022, dar a eșuat

În acest context, trebuie să reamintim că înființarea unui „Aeroport Cargo” a mai fost încercată de CJ Brăila, dar a eșuat. Activitatea de la Aeroportul Militar din Ianca a fost sistată în contextul reorganizării Forțelor Aeriene Române după intrarea în NATO. În 2007, președintele de atunci al CJ Brăila, fostul baron de Brăila, Gh Bunea Stancu, a reușit să preia fostul aeroport militar, pe care voia să îl transforme în aeroport civil sau cel puțin într-un aeroport cargo. Dar nu s-a făcut nimic concret.

Aerodromul de la Ianca era o „gaură neagră” pentru bugetul CJ Brăila, care plătea anual peste 300.000 de euro pentru a asigura paza aeroportului cu o suprafață totală de 27 de hectare. Pentru a opri această risipă de bani, actualul președinte al CJ Brăila, Francisk Chiriac, a făcut demersurile necesare pentru a trece aerodromul în patrimoniul public al statului.

Pe 3 februarie 2022, Guvernul a aprobat o notă conform căreia premierul Nicolae Ciucă era de acord cu trecerea Aeroportului de la Ianca la Ministerul Transporturilor, pentru a fi transferat în administrarea Aeroclubului României, astfel încât acolo să se desfășoare „activități de examene pilotaj”. Aeroclubul României a investit 12,5 milioane de lei în reparații și modernizări.

De ce proiectul aeroportului de la Ianca a fost discutat la vizita premierului în Golful Persic?

La un moment dat, ministrul Sorin Grindeanu s-a referit în declarațiile sale la aeroportul de la Ianca pe care „autoritățile locale vor să îl dezvolte și pe care noi l-am discutat și în vizita pe care am avut-o cu primul ministru în Golful Persic, legat de un aeroport care să deservească mai mult zona cargo”.

Acest pasaj aduce unele clarificări, pentru că este vorba de asigurarea unei modalități de transport aerian cargo pentru unii investitori din economia brăileană. Agricost, firma care administrează Insula Mare a fost vândută de Culiță Tărâță lui Constatin Duluțe, iar în 2018 Duluțe a vândut pachetul majoritar  al Agricost companiei „Al Dahra” din Emiratele Arabe Unite, deţinută de şeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan.

Tranzacția pachetului majoritar de acţiuni al Agricost a fost de vreo 200 de milioane de euro, plus angajamentul unor investiţii de 500 de milioane de euro. Pe partea de zootehnie este vorba de o dezvoltare integrată, de la creşterea animalelor, respectiv creșterea oilor, într-o fermă cu 150.000 de oi, dar și construirea unui abator și a unei unități de procesare. Exportarea produselor din carne ar fi facilitată de existența unui aeroport în zonă.

Dar distanța de la Insula Mare a Brăilei este cam aceeași față de ambele locații ale aeroporturilor promise, așa că autoritățile din Galați și Brăila au timp să negocieze varianta unui singur aeroport din cele două promise. Pentru că există și varianta să nu se aleagă cu niciunul.