Noi reguli pentru depistarea precoce a cancerului de colon: Ministerul Sănătății propune o nouă metodologie

În ciuda progreselor semnificative în domeniul oncologiei, cancerul colorectal rămâne o provocare majoră pentru sistemul de sănătate din România. Anual, aproximativ 13.500 de români sunt diagnosticați cu această boală, care reprezintă a doua cauză de cancer la femei și a treia la bărbați. Mai îngrijorător este faptul că numărul deceselor cauzate de cancerul colorectal a crescut cu 8% între 2011 și 2019, și se estimează că această tendință va continua, atingând o creștere de 9,4% la femei și 16,6% la bărbați până în 2040.

Noua metodologie de screening

În fața acestei realități sumbre, Ministerul Sănătății a propus o nouă metodologie de screening pentru cancerul colorectal, aliniată la ultimele ghiduri europene. Potrivit acesteia, toate persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani, fără semne și simptome de cancer colorectal, vor fi supuse unor testări de rutină la fiecare doi ani. Această abordare vizează depistarea precoce a cancerului, crescând astfel șansele de tratament eficient și reducând numărul de decese.

Avantajele screeningului

Reprezentanții Ministerului Sănătății subliniază că peste o treime din decesele cauzate de cancerul colorectal pot fi evitate prin intermediul serviciilor de screening. Screeningul organizat pe baze populaționale a demonstrat că reduce incidența și mortalitatea prin cancer colorectal, prin identificarea și tratarea timpurie a leziunilor precanceroase și a cancerelor în stadii incipiente. Testele de screening, precum testul imunochimic fecal (FIT), sunt esențiale în acest proces, detectând hemoragiile oculte în materiile fecale, un indicator potențial al cancerului colorectal.

08:30, 08.11.2024 • POLITICĂ

Cine a ieșit la încălzire din PSD pentru șefia Ministerului Sănătății

17:02, 12.10.2024 • Sănătate

Românilor le-a trecut rapid isteria iodurii de potasiu!

Întârzieri și critici

Cu toate acestea, implementarea noilor reguli a fost marcată de întârzieri semnificative. Deși legislația pentru prevenirea și combaterea cancerului adoptată în vara anului trecut prevedea elaborarea planurilor și metodologiilor de screening până la finalul lunii septembrie 2023, Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică noua metodologie abia acum, la aproape 10 luni de la termenul inițial. Aceste întârzieri ridică întrebări privind capacitatea instituțiilor responsabile de a gestiona eficient problemele de sănătate publică și de a implementa măsurile necesare în timp util.

Detalii ale metodologiei

Conform noii metodologii, populația țintă este formată din femei și bărbați cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani, fără semne și simptome de cancer colorectal. Începând cu vârsta de 50 de ani, toate persoanele vor fi considerate în „grupa de risc mediu” și vor fi supuse unui screening de rutină la fiecare doi ani. În cazul persoanelor cu risc înalt de a dezvolta cancer colorectal, cum ar fi cei cu boli inflamatorii intestinale, polipoză adenomatoasă familială sau un istoric familial de cancer colorectal, se recomandă efectuarea endoscopiei digestive inferioare (colonoscopia) la fiecare cinci ani.

Laboratoarele care efectuează testele trebuie să fie acreditate RENAR, iar rezultatele la testele de screening trebuie furnizate pacienților în maximum 30 de zile lucrătoare de la returnarea testului FIT. Algoritmul de testare prevede invitarea la testare a tuturor persoanelor asimptomatice, reprogramarea testelor negative peste doi ani și programarea endoscopiei digestive inferioare pentru testele pozitive.

Implicații și perspective

Noua metodologie reprezintă un pas important în lupta împotriva cancerului colorectal în România, dar succesul său depinde de implementarea riguroasă și monitorizarea constantă a procesului de screening. Este esențial ca autoritățile să depășească obstacolele birocratice și să asigure accesul uniform la servicii de screening de calitate pentru toți cetățenii din grupul țintă.

În concluzie, deși inițiativa Ministerului Sănătății de a introduce noi reguli de screening este lăudabilă, rămâne de văzut dacă aceasta va reuși să reducă semnificativ incidența și mortalitatea prin cancer colorectal în România. Pentru a transforma această inițiativă într-un succes real, este necesar un angajament ferm din partea tuturor părților implicate și o coordonare eficientă a eforturilor de prevenire și depistare precoce a cancerului.