Noroc că nu suntem, încă, în Zona Euro. Christine Lagarde vrea tăierea salariilor

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, vrea măsuri, în economiile din Zona Euro, de reducere a salariilor, și spune că BCE va urmări cu mare atenție ce se întâmplă cu privire la forţa de muncă, sector în care salariile sunt un factor determinant.

Abia după o analiză a acestor evoluții va mai fi luată o măsură de reducere, din nou, a dobânzii de politică monetară, pentru ieftinirea creditului, atrage atenția oficialul BCE.

„Deciziile noastre ulterioare, oricare ar fi acestea, vor fi determinate de cifre. Vom urmări cu foarte multă atenţie ceea ce se întâmplă, în special sectorul serviciilor (…) cu privire la forţa de muncă, sector în care salariile sunt un factor determinant”, a subliniat Lagarde.

16:12, 18.11.2024 • ACTUALITATE

BCE avertizează: datoria guvernamentală ridicată amenință creșterea economică

18:14, 17.10.2024 • ECONOMIE

Banca Centrală Europeană a redus din nou dobânda de referinţă pentru euro. Ce efecte vor fi în România

Președinta BCE a dat ca exemplu ,,locomotiva” economiei UE 27, Germania, ca barometru, pentru deciziile viitoare ale băncii centrale.

,,Ştim că salariile în Zona Euro, în special în Germania, au fost majorate, vor rămâne ridicate tot restul anului 2024 şi vor începe să scadă, să se reaşeze în 2025. Prin urmare vom fi foarte atenţi la toate cifrele referitoare la salarii, la servicii, la productivitate şi la profit, înaintea viitoarelor decizii de politică monetară”, a subliniat Christine Lagarde, într-o declarație pentru postul BFM Business, din cadrul grupului BFM TV.

Cristine Lagarde a manifestat un optimism moderat, și a spus că din datele BCE reiese că o parte din marjele companiilor vor permite absorbţia creşterilor salariale, prevenind astfel o repercusiune asupra preţurilor, evitând astfel intervenţia unui nou scenariu de spirală inflaţionistă.

Potrivit analizelor macroeconomice efectuate, BCE stabileşte diverse scenarii: „Ne imaginăm ipoteza în care, de exemplu, salariile ar creşte semnificativ mai mult decât ne-am gândit. Ne imaginăm ipoteza unei creşteri semnificative a costurilor cu energia, etc.”, a spus fosta șefă a FMI.

În ciuda acestei activităţi complexe, BCE a fost foarte precaută cu privire la continuarea acţiunilor sale, chiar dacă inflaţia a scăzut din nou în Zona Euro.

Potrivit lui Christine Lagarde „lunile următoare vor continua să fie pline de evenimente”, care menţine instituţia financiar-bancară în gardă în privinţa politicii ratelor. Ea a adăugat că există „obstacole pe drum care ne-ar putea surprinde şi a căror amploare nu o cunoaştem”.

În ceea ce priveşte decizia luată, recent, de Consiliul Guvernatorilor, de reducere cu 0,25 la sută a ratei dobânzii de referinţă, Christine Lagarde a afirmat că experţii BCE au analizat numeroase date pentru a încerca să formuleze cele mai precise proiecţii posibile pentru anul acesta şi anii următori, proiecţii pe baza cărora Consiliul Guvernatorilor să ia deciziile care se impun.

„Vorbim despre un complex imens de instrumente şi analize. Suntem obligaţi să analizăm toate datele şi să anticipăm impactul pe care aceste date îl vor avea asupra activităţii economice, asupra inflaţiei, asupra ocupării forţei de muncă, asupra tuturor fundamentelor macroeconomice”, a explicat președinta BCE.

Preşedintele BCE a spus că banca pe care o conduce nu este o instituție politică, ci o entitate independentă.

Avem o sarcină încredinţată nouă de la nivel european, dar suntem independenţi. Acest melanj între obiective şi independenţă este ceea ce permite unei bănci centrale precum BCE, dar şi altor bănci centrale din lume, să se angajeze în ceea ce trebuie faţă de concetăţenii lor şi ceea ce datorăm tuturor europenilor: stabilitatea preţului, consideră Christine Lagarde.

Banca Centrală Europeană şi-a actualizat și setul de date de indicatori financiari structurali pentru sectorul bancar din Uniunea Europeană (UE) pentru sfârşitul anului 2023.

Acest set anual de date cuprinde statistici privind numărul de sedii şi angajaţi ai instituţiilor de credit din UE, date privind concentrarea sectorului bancar în fiecare stat membru şi date despre instituţiile controlate de străini care operează în UE.

Indicatorii financiari structurali arată o scădere suplimentară a numărului de sedii bancare în UE, cu o medie de 3,09 la sută în statele membre.

Scăderi au fost observate în 24 din cele 27 de ţări, variind de la -0,17 la sută (Spania) la -12,46 la sută (Belgia).

Numărul total de sedii bancare din UE era de 129.418, la sfârşitul anului 2023, dintre care 82,2 la sută activau în Zona Euro.

Pe parcursul anului 2023, numărul angajaţilor băncilor a scăzut în 15 din cele 27 de state membre, media reducerii de personal fiind de 0,81 la sută, în toate ţările UE.

Scăderea numărului angajaţilor din sistemul bancar a început în anul 2008, dar pare să se fi stabilizat în 2023, se precizează un comunicat de presă al BCE.

Datele indică, de asemenea, că gradul de concentrare a sectorului bancar (măsurat prin ponderea activelor deţinute de cele mai mari cinci bănci) continuă să varieze considerabil între statele membre UE.

La nivel naţional, ponderea activelor totale ale celor mai mari cinci instituţii de credit a variat de la 32,34 la sută (Luxemburg) la 95,58 la sută (Grecia) la sfârşitul anului 2023, în timp ce media UE era de 68,6 la sută.