Această floare ar putea fi definită ca inteligentă, spun oamenii de știință
În lumea noastră, unde inteligența este adesea asociată cu creierul și sistemele nervoase complexe, natura ne surprinde din nou prin comportamentele uimitoare ale unor plante. Recent, un studiu controversat susține că anumite specii de plante pot fi considerate inteligente, redefinind modul în care percepem viața vegetală.
Misterul florii inteligente
Andre Kessler, ecologist chimic la Universitatea Cornell, și doctorandul său, Michael Mueller, au prezentat un studiu captivant care sugerează că plantele, în special Solidago altissima, cunoscută sub numele de sânziană, manifestă un comportament care poate fi catalogat drept inteligent. Deși aceste plante nu au un sistem nervos central, ele pot reacționa la mediu folosind un fel de memorie și abilități de luare a deciziilor.
Senzorii naturii: comunicarea chimică și luminoasă
Un exemplu revelator din cercetările lui Kessler și Mueller implică modul în care sânziana răspunde la atacurile insectelor. Când larvele gândacilor de frunze încep să se hrănească cu frunzele lor, aceste plante emit compuși organici volatili (VOCs) care semnalează insectelor că planta este deja atacată, determinându-le să-și caute altă sursă de hrană. În același timp, plantele afectate modifică reflexia luminii roșii din frunzele lor, un semnal detectabil de către alte plante din apropiere.
Un cod secret între plante
Aceste semnale chimice și luminoase servesc ca avertismente private, transmise la distanță altor sânziene din vecinătate. Doar rudele apropiate, capabile să „înțeleagă” codul VOC-urilor, pot decoda aceste mesaje de pericol. În răspuns, plantele vecine își consolidează apărarea împotriva prădătorilor, crescând mai repede și producând compuși defensivi pentru a lupta împotriva insectelor, asemănător unui sistem imunitar animal.
Plantele: mai mult decât simpli spectatori
Kessler și Mueller argumentează că acest comportament este mai mult decât un simplu reflex. Este o schimbare comportamentală „calculată”, bazată pe costurile herbivoriei și competiția dintre plante. Studiile lor arată că, în absența altor flori, sânzienele atacate nu emit aceeași lumină din frunzele lor, demonstrând capacitatea de a adapta comportamentul în funcție de informațiile primite din mediu.
Inteligența vegetală: o definiție nouă
Definirea comportamentului plantelor ca inteligent este extrem de controversată. Totuși, Kessler și Mueller susțin că plantele, deși nu au nervi care să comunice prin semnale electrice, au celule conectate prin sisteme de semnalizare chimică, permițând rețelelor să se miște și să reacționeze ca un întreg, chiar și fără un sistem nervos central.
„Pot simți mediul înconjurător foarte precis; fiecare celulă poate face asta, din câte știm noi,” spune Kessler.
O lume a plantelor inteligente
Sânzienele nu sunt singurele plante care folosesc VOC-urile pentru a „vorbi” între ele despre amenințările comune. Deși oamenii de știință au descoperit acest mod de comunicare încă din anii 1980, majoritatea cercetărilor s-au desfășurat în laborator, iar încă există multe de învățat despre cum reacționează plantele în aceste rețele de comunicare private.
Un concept la frontiera cunoașterii: inteligența vegetală
Studiul lui Kessler și Mueller, publicat în jurnalul Plant Signaling and Behavior, deschide calea pentru noi cercetări asupra percepției, învățării, luării deciziilor și proceselor de memorie ale plantelor. Deși definițiile și pragurile pentru inteligența vegetală sunt încă dezbătute, este clar că această domeniu de cercetare abia începe să înflorească, promițând să ne schimbe complet înțelegerea despre viața pe Pământ.
În concluzie, poate că întrebarea nu este dacă plantele sunt inteligente, ci cum reușesc ele să manifeste aceste comportamente complexe fără un sistem nervos și care sunt consecințele ecologice ale acestor comportamente. În timp ce unii oameni de știință rămân sceptici, acest nou domeniu de studiu ne arată că natura are încă multe secrete de dezvăluit.