Burduja revitalizează un proiect care a tocat banii statului ani de zile. De ce spune că nu va mai fi o sinecură

Unul dintre proiectele majore pe care ministrul Energiei, Sebastian Burduja, este revitalizarea proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpustești. Oficialul a explicat de ce nu vom mai avea o sinecură prin care unii să se îmbogățească ani de zile fără să facă nimic. 

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat în cadrul Forumului Regional al Energiei, ediția 17, care se desfășoară în aceste zile la Neptun, că proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj nu va mai fi o sinecură, ca până în această vară pentru că se dorește atragerea capitalului privat. ”Vom avea un partener majoritar privat, sau mai mulți parteneri privați. Pentru că ei vor avea tot interesul să ducă  proiectul la bun sfârșit, să gestioneze costurile în mod eficient.  Dacă facem un vehicul integral de stat, este foarte posibil să vedem același lucru (o sinecură, n.r.). Dar dacă va un parteneriat public-privat, cu un studiu de fezabilitate actualizat, eu nu am mai întâlnit voci care să spună ‘Domnule, proiectul e o tâmpenie’. Am întâlnit multe voci, experți în sectorul energetic, care să spună că proiectul e vital pentru sistemul energetic național”

Compania de proiect Hidro Tarnița a reprezentat unul dintre marile eșecuri ale energiei românești, dar și al clasei politice din ultimii zece ani

Prin Memorandumul cu tema ”Obiectivul de investiții Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești”, aprobat în ședința Guvernului din data de 4 septembrie 2013, au fost aprobate demararea procesului de realizare a obiectivului de investiție CHEAP Tarnița-Lăpuștești, prin constituirea unei societăți de proiect și declararea obiectivului de investiție ca unul de interes național și/sau strategic.

15:59, 20.11.2024 • Energie

Sebastian Burduja: „Va crește cererea de energie, iar iarna ce urmează e dificilă pentru toți”

13:03, 15.11.2024 • Energie

Un moment mult așteptat de energia românească: a fost semnat contractul pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă

În considerarea Memorandumului mai sus menționat, la data de 4 noiembrie 2013, a fost înființată Societatea Hidro Tarnița SA, având ca scop pregătirea, promovarea, autorizarea și implementarea proiectului de investiții privind CHEAP Tarnița-Lăpuștești. Structura acționariatului este următoarea:

• SAPE SA – 99,36%
• Complexul Energetic Hunedoara – 0,64%.

Investiția s-ar fi ridicat la un miliard de euro.

Conform unui document semnat de secretarul de stat Casian-Pavel Nițulescu, toate încercările de capitalizare și finanțare ale societății au eșuat, întrucât, pe de o parte, în cadrul derulării procedurilor de parteneriat public privat, instituțiile publice implicate nu au reușit selectarea partenerului privat, investitorului care să realizeze, împreună cu partenerul public, implementarea proiectului CHEAP SA, iar pe de altă parte, acționarii societății au fost în imposibilitate de aportare de lichidități financiare din cauza impedimentelor legale referitoare de ajutorul de stat.

În legislația română referitoare la formele de organizare a societăților nu există reglementări speciale, derogatorii de la Legea societăților comerciale pentru societățile de proiect (Special Purpose Vehicule -SPV), astfel încât societățile de acest tip nu-și pot îndeplini obiectul principal de activitate (în speță, producerea de energie electrică) în lipsa unei finanțări externe (aporturi în numerar la capitalul social, împrumuturi asociate, etc.), până nu este pusă în funcțiune investiția.

Această lipsă de reglementare specială a societăților de proiect a determinat ca autoritățile de control fiscal să trateze Hidro Tarnița ca fiind o societate comercială supusă acelorași reguli și norme fiscale ca orice altă societate și să dispună măsuri de recuperare a pierderilor financiare.

Hidro Tarnița a acumulat datorii certe, lichide și exigibile de peste 6 milioane de lei, cea mai mare parte a acestora fiind mai vechi de 1 an.

Bani aruncați pe fereastră

Hidro Tarnița s-a dovedit o firmă de tocat bani: pe salarii, pe studii de fezabilitate, pe diverse documentații, pe investiții care nu și-au dovedit rostul. Conform Gazetei de Cluj, s-au plătit 4 studii de fezabilitate fără nicio finalitate. Banii s-ar fi scurs către ISPH, institutul care deține arhiva tuturor marilor investiții în hidroenergetică și care a fost vândut unei companii controlată de Dan Ioan Popescu. De asemenea, s-au plătit documentații, avize, acte de reglementare, toate fiind trecute la investiții, iar valoare contabilă a acestora apărea în 2014 ca fiind de 13,278 milioane de lei.

De asemenea, s-au plătit 3,5 milioane de lei către Deloitte Consultanță pentru un studiu de fezabilitate care să arate că „rezultatele modelării indică un grad scăzut de fezabilitate pentru toate investiţiile în capacităţi de pompaj înainte de anul 2030”.

Salarii neplătite

Primii ani la Tarnița au fost buni pentru cei aproape 20 de angajați. Toate salariile erau în jur de 7.800-8.000 de lei, bani buni la vremea respectivă. De la finele lui 2016, încep problemele și lefurile nu mai vin. Astfel că, în martie, cei 16 angajați ai Hidro Tarnița au dat compania în judecată, reclamând că, începând cu luna decembrie 2016, societatea nu le-a mai achitat salariile de bază, orele suplimentare și alte sporuri, perioadele de neplată mergând în unele cazuri până în februarie 2018.

Salariații au câștigat procesul definitiv în iunie 2019, instanța obligând compania să le plătească salariile restante, plus dobânzi și actualizare cu inflația, iar în cazul angajaților disponibilizați – inclusiv salarii compensatorii. Suma totală de plată s-a ridicat la aproape 1,3 milioane de lei. Numai că societatea nu le-a plătit nimic pentru că nu avea bugetul de venituri și cheltuieli aprobat, iar în conturi bătea vântul.

Cine a luat bani de la Hidro Tarnița

Potrivit informațiilor de pe Termene.ro, de la înființare și până în urmă cu câteva luni, Hidro Tarnița a avut 25 de administratori. Printre ei îi găsim pe Radu-Aurelian Ghenoiu, avocat în cadrul Baroului București, Mihaela Sbera, consilier juridic la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie, Luiza Maria, protejata politicianului Daniel Chițoiu, fost Ministru al Finanțelor, Rossita Gabriela Dumitru, șef serviciu financiar la SAPE, Constantin Văduva, director la mai multe instituții publice. Indemnizațiile primite de membrii consiliului de administrație din cadrul Hidro Tarnița SA erau, în urmă cu câțiva ani, de aproximativ 7.000 de lei/persoană.

Scurt istoric

Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect foarte vechi, din anii 1970. Proiectul hidrocentralei prevedea că aceasta ar fi fost construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare.

În 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat pentru investitorii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Ulterior, timp de doi ani, până în vara lui 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei. S-au arătat interesate trei consorții chineze, dar, în 2017 Guvernul a decis să întrerupă procedura de selecție și să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița.

în 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, spunea că a discutat cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud specializată în energie nucleară și hidro și le-a transmis să se înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat.

În 2020, ministrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a vorbit despre abandonarea proiectului. „Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (…) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1.000 MW ca și proiect?”, spunea atunci Popescu, care menționa că proiectul va fi scos din strategia energetică a României.

Totuși, în iulie 2021, apărea “pe surse” informația că patru companii din Coreea de Sud, nume mari, printre care Hyundai și divizia din Coreea a General Electric au transmis statului român că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului. Nimic nu a avansat însă.

Oportunitatea și necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare și pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești

Oportunitatea și necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare și pompaj (CHEAP) Tarnița – Lapuștești se bazează pe următoarele avantaje și funcțiuni asigurate pentru sistemul energetic național de o centrală de pompaj: creșterea gradului de siguranță al SEN; transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf; arbitrajul pieţei de energie electrică; rezerva de avarie de scurtă durată; reglajul frecvență-putere și rezerva turnantă; furnizarea de rezervă reactivă și reglarea tensiunii în SEN; schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE; repunere în funcțiune SEN- black start capability, capacitatea de a restabili interconexiunile de rețea în cazul în care se produce o pană de curent; implementarea și gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică asigurând condiții optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.

Hidrocentrala Tarnița – Lapuștești va fi un furnizor regional de servicii de echilibrare și stocaj, fiind cea mai bună locație din România pentru dezvoltarea unui proiect de centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj. Aceasta va contribui la asigurarea securității energetice a României și a unei părți din Europa Centrală și de Est, în contextul războiului din Ucraina, al pericolului crizei energetice europene și al variațiilor necontrolate ale prețurilor la energie.

Ministerul Energiei, prin  SAPE S.A., a inițiat una dintre cele mai  transparente și competitive procese de selecție pentru studiul de fezabilitate al Hidrocentralei Tarnița – Lapuștești, încurajând mediul privat să participe cu soluții ingenioase și benefice pentru România. Ofertele se pot depune până pe 4 decembrie 2023.