Al-Amal, sonda spațială a Emiratelor Arabe Unite, a trimis prima imagine de pe Marte
Al-Amal, sonda spațială a Emiratelor Arabe Unite, denumită Espoir în franceză şi Hope în engleză, a trimis prima sa imagine de pe Marte, la câteva zile de la intrarea cu succes pe orbita Planetei Roşii, a anunţat duminică agenţia spaţială a EAU, citată de AFP.
„Misiunea Marte a Emiratelor a captat imaginea celui mare vulcan al sistemului solar, Olympus Mons, întrezărit printre razele soarelui la răsărit”, a anunţat agenţia. Imaginea a fost trimisă miercuri, a doua zi după instalarea cu succes a sondei pe orbita Planeta Marte.
„Prima imagine a lui Marte luată de prima sondă arabă din istorie”, a postat pe Twitter Mohammed bin Rashid Al Maktoum, emirul Dubaiului şi prim-ministrul ţării. Sonda Al-Amal s-a plasat marţi pe orbita planetei Marte, o etapă critică a călătoriei sale, ce are obiectiv să descifreze secretele timpului şi ale Planetei Roşii.
Sonda lansată de Emiratele Arabe Unite, prima ţară arabă care a reuşit această performanţa spaţială, ar trebui să furnizeze o imagine completă asupra dinamicii temperaturilor din atmosfera marţiană. Lansarea acestui vehicul spaţial fără echipaj uman a avut loc, în iulie 2020, de la centrul spaţial Tanegashima din sud-vestul Japoniei.
Al-Amal are 1.350 de kilograme
Ambiţiile spaţiale ale Emiratelor Arabe Unite, o ţară din Golful Persic bogată în petrol, sunt percepute ca o reminiscenţă a „Epocii de Aur” ce a marcat marile realizări culturale şi ştiinţifice din Orientul Mijlociu.
Cu greutatea de 1.350 de kilograme şi dimensiunile unui vehicul 4×4, sonda a avut nevoie de şapte luni pentru a parcurge cei 493 de milioane de kilometri până la orbita planetei Marte, unde va rămâne pe durata unui an marţian, reprezentând 687 de zile terestre.
Această misiune va studia atmosfera lui Marte pentru „a furniza o primă înţelegere completă” asupra variaţiilor sale climatice pe durata unui an întreg. Trei instrumente fixate pe sonda Al-Amal vor furniza oamenilor de ştiinţă o imagine completă despre atmosfera lui Marte pe durata unui întreg an marţian.
Un spectrometru în infraroşu va măsura atmosfera joasă şi va analiza structura temperaturilor, un senzor de înaltă rezoluţie va furniza informaţii despre concentraţiile de ozon, iar un spectrometru în ultraviolet va măsura concentraţiile de oxigen şi de hidrogen pe o distanţă care poate să ajungă până la 43.000 de kilometri în raport cu scoarţa marţiană.
Structura atmosferei de pe alte planete va permite cercetătorilor să înţeleagă mai bine şi clima de pe Terra, afirmă coordonatorii acestei misiuni spaţiale.