Statul Român își reafirmă poziția: licența Roșia Montană Gold Corporation nu va fi prelungită

Într-o decizie crucială, Statul Român a anunțat că nu va prelungi licența de concesiune pentru Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), punând astfel capăt unei controverse îndelungate ce a polarizat opinia publică și a atras atenția internațională. Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a făcut publică decizia joi, după o analiză amănunțită a documentației depuse de RMGC.

O decizie fundamentată pe analize riguroase

ANRM a explicat că, în urma evaluării documentației depuse de RMGC conform prevederilor Legii minelor nr. 85/2003, s-a hotărât să nu prelungească valabilitatea licenței de concesiune nr. 47/1999. Această licență, aprobată inițial prin Hotărârea de Guvern nr. 458/10.06.1999, permitea exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, județul Alba.

„În perioada de la data depunerii cererii de prelungire a duratei de valabilitate a Licenței de exploatare nr. 47/1999 și până în prezent, s-a procedat la analizarea documentației depuse în baza prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003. Urmare a evaluarii documentațiilor depuse și a corespondenței purtate în această perioadă, Agenția Națională pentru Resurse Minerale hotărăște să nu prelungească valabilitatea licenței de concesiune,” se arată în comunicatul ANRM.

Victoria României la Curtea de Arbitraj de la Washington

Decizia ANRM vine pe fondul unei victorii importante pentru România în fața Roșia Montană Gold Corporation la Curtea de Arbitraj de la Washington. Compania canadiană a inițiat un proces împotriva statului român, solicitând despăgubiri pentru pierderile suferite după blocarea proiectului minier. Curtea de Arbitraj a dat câștig de cauză României, confirmând astfel că statul român a acționat legal și corect în refuzul său de a prelungi licența.

Contextul istoric al controversei Roșia Montană

Proiectul minier Roșia Montană a fost de la bun început un subiect controversat în România. Inițiat la sfârșitul anilor ’90, proiectul prevedea extracția aurului și argintului folosind cianuri, o metodă intens criticată pentru impactul său negativ asupra mediului. Opoziția puternică din partea societății civile, a organizațiilor de mediu și a unor personalități publice a dus la amânarea repetată a demarării proiectului.

Protestele și implicarea societății civile

De-a lungul anilor, Roșia Montană a fost scena unor proteste masive. În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în București și în alte orașe din România, cerând oprirea proiectului minier. Aceste proteste au reușit să atragă atenția internațională și să pună presiune pe autoritățile române să revizuiască deciziile legate de RMGC.

Impactul deciziei

Refuzul de a prelungi licența pentru RMGC este un moment de cotitură, simbolizând triumful societății civile și al principiilor de protecție a mediului în fața intereselor economice ale marilor corporații. De asemenea, decizia ar putea avea implicații majore pentru viitoarele investiții în exploatarea resurselor naturale în România, trimițând un semnal clar că astfel de proiecte vor fi supuse unui scrutin riguros și că impactul asupra mediului și comunităților locale va fi luat în serios.

Poate încercăm, totuși, altfel…

Decizia Statului Român de a nu prelungi licența de concesiune pentru Roșia Montană Gold Corporation marchează sfârșitul unei ere de controverse și lupte juridice. Aceasta nu doar că reafirmă angajamentul României față de protecția mediului și respectarea legii, dar și consolidează victoria obținută la Curtea de Arbitraj de la Washington, dovedind că interesul public și dreptatea pot triumfa în fața intereselor economice puternice.