Despre iluziile și realitățile politicii românești: ”Marele” mic congres al USR
În ultimele zile, spațiul public românesc a fost inundat cu discuții despre „marele” mic congres al USR și în special despre candidatura Elenei Lasconi la alegerile prezidențiale. Aceste evenimente sunt doar câteva exemple din peisajul politic tumultuos al României contemporane, un peisaj în care iluziile și promisiunile sclipitoare sunt adesea contrastate puternic de realitățile dure și de problemele profunde cu care se confruntă societatea.
USR, un partid care și-a câștigat inițial popularitatea prin promisiuni de schimbare și de curățenie în politică, pare să se afle într-o scădere constantă de încredere și susținere față de perioada de glorie din alegerile din 2019 și 2020. În ciuda acestui fapt, strategia lor de a pompa bani pentru campanii de promovare și pentru a promova candidaturi precum cea a Elenei Lasconi ridică semne de întrebare serioase în privința priorităților și a abordărilor lor politice.
Este de înțeles dezgustul față de peisajul politic actual. Cetățenii români sunt obișnuiți cu promisiuni mari și cu figuri politice prezentate ca salvatoare miraculoase. Întrebarea legitimă este: cum poate o singură persoană, fie ea și Elena Lasconi, să schimbe peste noapte România? Ce puteri supranaturale sau competențe excepționale poate avea aceasta pentru a transforma o țară cu atâtea probleme structurale și sociale?
Într-o societate plină de corupție, combinatori politici și evazioniști fiscali, perspectivele de schimbare radicală prin intermediul unei singure persoane par mai degrabă iluzorii decât realiste. România are nevoie de reforme profunde, de instituții puternice și de o guvernare responsabilă pe termen lung, nu de promisiuni utopice sau de mesianisme politice.
În lumina acestor considerații, cetățenii trebuie să fie vigilenți și să analizeze critic fiecare promisiune electorală și fiecare figură politică care pretinde că poate oferi soluții rapide și miraculoase. O societate sănătoasă și o democrație matură se construiesc pe baza unor principii solide, a unor politici coerente și a unui angajament profund față de binele comun, nu pe baza iluziilor sau a cultului personalității.
În final, drumul către o Românie mai prosperă și mai echitabilă nu poate fi pavat cu promisiuni goale sau cu iluzii politice. Este nevoie de o responsabilitate colectivă și de un efort susținut pentru a aduce schimbările reale de care țara are nevoie. Acest lucru depinde nu doar de lideri politici, ci și de implicarea activă și informată a fiecărui cetățean în procesul democratic.