Burduja: Am reușit să deblocăm Jalonul 133 din PNRR, o provocare majoră pentru noi
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că Jalonul 133 din PNRR a fost o provocare majoră pentru el, dar a reușit să-l deblocheze și este fericit că l-a îndeplinit într-un timp record și conform termenului stabilit. În prezent, proiectele de investiții pentru construirea capacităților de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficiență la Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, în valoare de 3,5 miliarde de lei, sunt în curs de implementare.
„De la preluarea mandatului de ministru al Energiei mi-am propus deblocarea tuturor proiectelor şi accelerarea investiţiilor, în special cele din PNRR şi Fondul pentru Modernizare. Jalonul 133 din PNRR a reprezentat o provocare pentru noi şi sunt cu atât mai fericit că am reuşit să îl deblocăm şi să îl îndeplinim în timp record şi la termenul asumat.
Am semnat patru contracte pentru construirea de capacităţi de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficienţă în Craiova, Constanţa, Arad şi Râmnicu Vâlcea, totalizând o putere instalată de 486,2 MW electrici şi 355,8 MW termici, mult superioară ţintei asumate de 300 MW electrici. Astăzi, toate cele patru proiecte de investiţii, de 3,5 miliarde lei, se află în procesul de implementare”, a afirmat Burduja, conform unui comunicat al Ministerului Energiei.
Potrivit lui Burduja, Jalonul 129 privind Capacitățile de producție de hidrogen se află în curs de îndeplinire. În acest moment, au fost semnate trei contracte de finanțare, totalizând 33,82 MWhH2. În următoarele două luni, vor fi semnate și restul contractelor necesare pentru a atinge ținta de 60 MWhH2 putere instalată, conform Agerpres.
Comisia Europeană (CE) a adoptat marți, 24 iunie, o decizie prin care a emis o evaluare preliminară pozitivă, ridicând astfel suspendarea unor plăți, inclusiv a unei sume de 37,2 milioane de euro către România (fără prefinanțare).
Această măsură vine în urma suspendărilor anterioare, când Comisia a constatat că unele obiective și ținte nu fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător în cadrul celei de-a doua cereri de plată depuse de România.
„Comisia a constatat că două jaloane specifice din cea de a doua cerere de plată a României nu fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător. Acest fapt a dus la reţinerea unei sume de 53,4 milioane euro. După suspendarea iniţială, România a fost încurajată să ia măsuri pe o perioadă de 6 luni.
Acum, Comisia a constatat că România a luat măsuri pentru a se asigura că o parte din jaloanele restante au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Mai precis, în iunie 2023 s-a considerat că jalonul 129, legat de capacităţile de producţie a hidrogenului verde, precum şi jalonul 133, privind investiţiile în instalaţii de producere a energiei termice cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon, nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător.
Mecanismul de suspendare a permis ţării să primească o plată parţială pentru jaloanele şi ţintele care fuseseră atinse în mod satisfăcător, acordându-i totodată timp suplimentar pentru a îndeplini cerinţele restante. Utilizând calendarul prelungit, România a implementat o serie de acţiuni eficace, care au accelerat decarbonizarea industriei sale.
Comisia a concluzionat că jalonul 133 este acum îndeplinit în mod satisfăcător. În consecinţă, propune acum deblocarea sumei de 17,8 milioane euro care corespunde acestui jalon”, se menţionează în comunicatul forului european.
Planul de redresare economică al României, evaluat la 28,5 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, include o serie de reforme și investiții destinate să întărească economia țării.
Până în prezent, Comisia Europeană a transferat către România peste 9,41 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 33% din suma totală alocată în planul de redresare. În același timp, au fost îndeplinite aproximativ 14% din toate obiectivele și țintele stabilite în planul de redresare al României.