ÎCCJ sesizează CCR cu privire la modificarea Legii cetăţeniei române. Încalcă mai multe prevederi din Constituție

Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, un proiect care modifică legea cetăţeniei române 21/1991, în sensul actualizării procedurilor şi condiţiilor de acordare a cetăţeniei române. În acest context, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunță că s-a decis sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la modificările aduse Legii cetăţeniei, pe motiv că acestea ar încălca mai multe prevederi din Constituţie.

ÎCCJ sesizează neregulile din Legea cetățeniei

Joi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că Secţiile Unite, reunind 70 de judecători, au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la modificările recente aduse Legii cetăţeniei. Judecătorii consideră că aceste modificări contravin mai multor prevederi constituţionale. Decizia a fost luată conform cerinţelor de cvorum prevăzute de lege.

”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: Legea privind modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative (PL-x 382/2024) în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la principiul statului de drept şi al legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea, previzibilitatea şi accesibilitatea legii, precum şi ale art. 4 alin. (2) coroborate cu art. 53 din Constituţie referitoare la unitatea poporului şi egalitatea dintre cetăţeni şi proporţionalitatea măsurii cu scopul urmărit” a transmis, joi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Miercuri, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat un proiect de lege care modifică Legea cetăţeniei române nr. 21/1991. Scopul acestor modificări este actualizarea procedurilor şi condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei române.

18:46, 19.11.2024 • ACTUALITATE

ICCJ: Personalul civil care îşi desfăşoară activitatea în cadrul MAI nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în aceleaşi condiţii cu polițiștii

12:39, 19.11.2024 • Justitie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), decizie importantă: nu este posibilă recalcularea pensiei anticipate parţiale în cazul persoanelor care au locuit în zonele poluate

Articolul 4 din această lege a fost modificat şi sună astfel: „Cetăţenia română se dobândeşte prin: a) naştere; b) adopţie; c) acordare la cerere”

Dispoziţiile prezentei legi nu conferă cetăţenilor străini sau persoanelor fără cetăţenie un drept la dobândirea cetăţeniei române prin acordare la cerere, mai prevede proiectul de lege.

De asemenea, a fost modificat și  articolul 7 al legii cetăţeniei române, care acum susține că:

”(1) În cazul constatării nulităţii adopţiei sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), constatarea nulităţii adopţiei sau anularea adopţiei nu produce efecte asupra cetăţeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condiţiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulităţii sau anulării adopţiei, acesta devine apatrid.

(3) Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a constatat nulitatea adopţiei ori s-a dispus anularea adopţiei, în condiţiile prevăzute de prezentul articol, se comunică din oficiu de îndată Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

(4) Pierderea cetăţeniei române se constată prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la propunerea Comisiei pentru cetăţenie, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie notificând, de îndată, Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi Direcţia Generală de Paşapoarte cu privire la aceasta.”.

Au fost aduse modificări și la nivelul articolului 8, care prevede acum că:

”1) Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

– a) la data cererii este titular al dreptului de şedere pe termen lung ori al dreptului de rezidenţă permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român şi convieţuieşte cu acesta, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;

– b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi ataşament faţă de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acţiuni;

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;

e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;

f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;

g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional”.