Forțele Navale, dotate cu nave militare învechite, deși la Galați se construiesc nave sofisticate pentru state NATO

În șantierele navale din România se construiesc nave cu tehnologii de ultimă oră, inclusiv nave militare sofisticate pentru state din NATO, dar flota noastră militară de la Marea Neagră este printre cele mai slab dotate din regiune, o flotă ca pentru vremuri de pace, în contradicție cu războiul de la graniță.

Expresia „Marea Neagră – lac rusesc”, lansată în urmă cu douăzeci de ani, nu mai e contestată de nimeni, mai ales după ce în 2014 Rusia a anexat Crimeea și a inițiat războiul separatist din Dombas, iar în 2022 a declanșat războiul din Ucraina.

Marea Neagră a devenit unul din „câmpurile de luptă” ale războiului dintre Rusia și Ucraina, iar în aceste condiții, România are nevoie de o flotă militară puternică, cu care să riposteze în cazul unei acțiuni militare ostile, a unui eventual atac al Rusiei.

Dar flota militară de la Marea Neagră este formată în cea mai mare parte din nave vechi, cu echipamente depășite din punct de vedere tehnologic. La Marea Neagră, Forțele Navale au în dotare 45 de nave militare maritime, printre care fregatele „Regele Ferdinand” și „Regina Maria” achiziționate de România în anul 2000 din Marea Britanie și fregata „Mărășești”. Avem patru corvete vechi, departe de standardele actuale, trei nave purtătoare de rachete, 4 dragoare pentru minare – deminare, o navă puitor de mine, o navă de salvare și o navă pentru scafandri, 9 nave logistice, două tancuri pentru motorină, Bricul-școală „Mircea” și navele „Fortuna” și „Egreta”, care au ca destinație „activități de protocol”.

16:58 • ACTUALITATE

Apelul premierului Ciolacu la parteneriate pentru reindustrializare are efect. Sprijin financiar important pentru un mare șantier naval

07:34, 21.11.2024 • SOCIAL

Centrele medicale de permanență degrevează „Urgențele”. În 10 luni, la Galați au fost consultați la centre 58.000 de pacienți

Este de neconceput ca România să aibă o flotă militară la Marea Neagră cu nave vechi, unele chiar „SH”-uri, în condițiile în care în România sunt construite nave foarte sofisticate. Ne referim și la Șantierele Navale „Vard” de la Brăila și Tulcea, care construiesc nave specializate, dar mai ales la Șantierul Naval „Damen”, la care au fost construite zeci de nave militare pentru state din UE și NATO și care este „Centru de excelență în construirea de nave militare”.

La „Damen” Galați – „Centru de excelență în construirea de nave militare”, au fost construite zeci de nave pentru state UE și NATO

Navaliștii din Galați au devenit printre cei mai buni specialiști din Europa în construirea navelor militare, care presupun tehnologii moderne, atât în privința construcției navei, cât și în ceea ce privește echipamentele de propulsie și navigație.

Șantierul Naval Galați a fost preluat în 1999 de Grupul „Damen Shipyards” din Olanda și inițial producția a fost orientată către nave specializate, de la nave de patrulare la nave pentru instalarea cablurilor pentru parcurile eoliene din Marea Nordului, feriboturi cu propulsie electrică și un spărgător de gheață pentru Anctarctica.

După 2010, producția Șantierul „Damen” Galați a fost orientată către construirea de nave militare, în ultimii cinsprezece ani fiind construite zeci de nave pentru 13 state din Uniunea Europeană și NATO. În cadrul Grupului „Damen Shipyards” șantierul de la Galați a primit standardul de „Centru de excelență în construirea de nave militare”.

„Noi suntem aici, la Galaţi, Centrul de excelenţă Damen pentru construirea navelor militare. E vorba de capacităţi şi expertiză demonstrate, începând din 1999, de când Damen a preluat Șantierul Naval Galaţi, prin livrarea a zeci de nave de apărare şi de securitate pentru 13 ţări diferite, inclusiv pentru membri NATO şi UE. Spre exemplu, cele mai importante proiecte pentru Marina Regală Olandeză au fost făcute aici, la Galaţi, inclusiv ”Karel Doorman”, cea mai mare navă militară construită vreodată în România şi cea mai mare navă a forţelor navale olandeze”, declara recent Rino Brugge, directorul general al „Damen” Galați, care a mai precizat că în ultimii ani șantierul naval din Galați a exportat nave militare în valoare de peste 2 miliarde de euro.

Dovada cea mai concretă că profesionalismul navaliștilor din Galați a stat la baza acordării standardului de „Centru de excelență în construirea de nave militare” este că, deși Grupul „Damen Shipyards” deține peste 40 de șantiere navale în Olanda și în alte regiuni ale lumii, la Galați au fost construite peste 50% din navele militare ale Marinei Regale Olandeze.

Nave militare de top, construite la Galați. „Groningen”, o fortăreață plutitoare

De la danele șantierului naval din Galați au plecat mai multe nave militare remarcabile prin performanțele tehnice. Una dintre ele este nava „Groningen”, care a făcut parte dintr-un proiect de 487 de milioane de euro al Marinei Regale din Olanda, de construire a patru nave militare. „Groningen” are un deplasament de 3.750 de tone, lungimea de 108 metri și lățimea de 16 metri.

Cea mai puternică armă de la bord este un tun super- rapid „Oto Melara”, cu calibrul de 76 de milimetri, care execută 120 de focuri pe minut și poate atinge ținte aflate la o distanță de 16 kilometri. Armamentul secundar este format dintr-un tun rapid „Oto Melara Marlin WS” cu calibrul de 30 mm, două tunuri rapide „Oto Melara Hitrole NT” și alte două marca „M2HB”, cu calibrul de 12.7mm. Nava poate lua la bord şi un elicopter.

„Nava amiral” a Marinei Regale Olandeze, „Karel Doorman”, construită tot la Galați

Tot la Galați a fost construită și nava „HNLMS Karel Doorman”, cu un deplasament de 28.000 tone, cu lungimea de 205 metri şi o înălţime de 50 metri, destinată Marinei Regale Olandeze. E cel mai lung corp de navă construit în șantierele de la Dunăre. De fapt au fost lansate la apă două corpuri, asamblate ulterior. Această operațiune a fost o mare provocare pentru navaliștii gălățeni.

„Karel Doorman” este o navă de tip Joint Logistic Support Ship (JSS), în a cărei structură se află un heliport cu două posturi de aterizare şi un hangar pentru şase elicoptere şi rampe de urcare la bord a amfibiilor, precum şi un spital cu 20 de săli de operaţii şi tratament.

Nava e dotată cu două sisteme antirachetă, două tunuri cu calibrul de 30 mm şi patru mitraliere cu calibrul 12,7 mm. În dotările navei se află şi un punct de comandă pentru coordonarea acţiunilor tactice ale altor nave, ceea ce îi conferă rolul de „navă amiral” în coordonarea unor operaţiuni militare pe mare. Nava poate lua la bord 180 membri ai echipajului şi 120 de militari.

Știre recentă: Olanda investește 3,8 miliarde de euro în 4 fregate, construite la Galați. La noile nave va fi implementată „apărarea hipersonică”

Potrivit publicației  „Defense News”, în luna martie Ministerul Apărării din Olanda a anunțat că intenționează să colaboreze cu compania olandeză „Damen Shipyards Group”, pentru construirea a patru fregate, sistemele fregatelor urmând să fie asigurate de „Thales”. Valoarea totală a acestui proiect este estimată la 3,8 miliarde de euro.

Dacă va fi încheiat acordul între Guvernul Olandei și „Damen Shipyards Group”, cele patru fregate vor fi construite la Șantierul Naval din Galați.

Noile nave ar urma să devină operaționale din a doua jumătate a decadei 2030, prima fiind planificată pentru livrare în 2036. Cele patru fregate vor înlocui navele din clasa „Zeven Provincien”, care au intrat în serviciul Marinei Regale Olandeze între anii 2002 și 2005 și după anul 2030 ar trebui înlocuite.

Oficialii Ministerului Apărării din Olanda au precizat că sunt necesare aceste schimbări pentru că armele moderne, precum rachetele antinavă hipersonice, şi proliferarea sistemelor simple, precum dronele, au devenit ameninţări uriaşe pentru navele actuale.

Apărarea hipersonică nu face parte din bugetul alocat acestui proiect, întrucât tehnologia este în curs de dezvoltare, însă Olanda face parte din Programul „Hypersonic Defense Interceptor Study”, condus de gigantul european „MBDA” și noile fregate vor avea și o componentă de apărare hipersonică.

La Galați ar putea fi construite și submarine. În anii 30, au fost construite submarinele „Marsuinul” și „Rechinul”

De multe ori s-a pus întrebarea dacă la șantierele navale românești ar putea fi construite și submarine. Până acum nu s-a pus problema la modul concret, dar tradiția există. La Șantierele Navale „Fernic” din Galați, actualul Șantier „Damen”, au fost construite două nave legendare ale Marinei Regale Române, submarinele „Marsuinul” și „Rechinul”.

Submarinul NMS „Marsuinul” a fost a fost proiectat ca submarin puitor de mine, dar a fost transformat în submarin de atac. Construirea submarinului NMS „Rechinul” a fost finalizată în 1941. Avea o lungime de 69,8 metri şi o lăţime de 6,6 metri. Avea o viteză de 14 noduri la suprafaţă şi 9 noduri în imersiune, având o autonomie de 7.000 de mile marine. Era dotat cu un tun naval şi antiaerian SKC, cu calibrul de 88 mm, un tun antiaerian Oaerlikon, cu calibrul de 20 mm, şi putea lansa 6 torpile TLT (533,4 mm).

„Marsuinul” și „Rechinul”, au fost luate de URSS ca pradă de război și au fost înapoiate după 15 de ani, când nu mai puteau fi folosite.

În 2016, Ministerul Apărării demara programul dotării Forțelor Navale cu 4 corvete „SIGMA 10514”

Izbucnirea războiului din Ucraina era previzibilă din februarie 2014, când Rusia a anexat Crimeea și prin intermediul separatiștilor pro-ruși a ocupat Donbasul. Conflictul militar s-a extins și pe Marea Neagră. Pe 3 martie 2014, Flota Rusiei la Marea Neagră a cerut forțelor ucrainiene să se predea, iar pe 5 martie, Statele Unite au trimis la Constanța portavionul nuclear „ISS George H W Bush”, pentru exerciții comune cu Forțele Navale din România și Bulgaria.

În acest context, Ministerul Apărării a demarat programul de înzestrare cu 4 corvete multifuncționale. Pe 5 noiembrie 2016, MApN a dat publicității proiectul de HG prin care se aproba achiziţia a patru corvete multirol noi, model „SIGMA” (Ship Integrated Geometric Modular Design Approach), acestea urmând să fie construite la Șantierul Naval „Damen” Galaţi.

În „Studiul de concept” pentru „Corvetă multifuncţională”, elaborat în cadrul MApN, au fost analizate 13 proiecte de corvete, din care patru proiecte puteau satisface cerinţele Forţelor Navale Române. În documentația tehnică erau trecute și două argumente care au stat la baza deciziei ca cele patru corvete „SIGMA 10514” să fie construite la Șantierul Naval din Galați. În primul rând pentru că la Galați au mai fost construite astfel de corvete.

„Se poate realiza şi integra la Şantierul Naval Damen Galaţi SA, care face parte din Damen Shipyards Group, care a mai construit nave din această clasă”, se spunea în documentul citat.

În documentație se spunea clar că acest contract se încheie „în vederea furnizării de către Damen Shipyards Group, prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, a patru corvete din clasa SIGMA, construite şi dotate în Şantierul Naval Damen Galaţi SA”.

Costul proiectului era de 4,3 miliarde de lei, eșalonat până în 2020. Mai exact, câte 562 de milioane de lei în 2017 şi 2018, câte 1,215 miliarde de lei în 2018, 1,26 miliarde de lei în 2019 şi 720 de milioane de lei, alocaţi în 2020. 

În campania electorală din 2016, programul corvetelor a fost blocat de Dragnea

Însă în noiembrie 2016 era campanie electorală pentru alegerile parlamentare și cazul celor patru corvete a fost unul din subiectele pe care politicienii s-au contrat prin schimburi dure de replici.

Tonul a fost dat de liderul de atunci al PSD, Liviu Dragnea, care a cerut blocarea proiectului de HG a Guvernului Cioloș fără o motivație clară, dar lăsând să se înțeleagă că la mijloc ar fi o afacere discutabilă, fiind cheltuiți 1,6 miliarde de euro pentru construirea a patru nave, deși concret o mare parte din acești bani erau destinați achiziționării armamentului și instruirii militarilor, construirea corvetelor reprezentând doar 10%, adică 160 milioane de euro.

În 2019, cele patru corvete ar fi intrat în dotarea Forțelor Navale…

Așa a început tergiversarea programului de dotare a Forțelor Navale cu cele patru corvete multirol. În 2019 a fost organizată licitația, la care au depus oferte Naval Group (Franţa), Damen (Olanda) şi Fincantieri (Italia). Licitația a fost câștigată de Naval Group, asociat cu Șantierul Naval Constanța, cu o ofertă de 1,2 miliarde de euro, pe locul doi a fost oferta Damen, de 1,25 miliarde de euro, urmată de oferta Ficantieri, de 1,34 miliarde euro.

Timp de patru ani, Naval Group și Șantierul Naval Constanța au tot amânat semnarea contractului. Unul din motivele refuzului era valoarea mică a contractului, deși aceasta era valoarea din oferta cu care Naval Group a câștigat licitația iar după creșterea prețurilor la energie și materiale de construcții Guvernul Ciucă a aprobat și o actualizare a prețurilor din contract.

Dacă proiectul nu ar fi fost blocat în campania electorală din 2016 și construirea celor patru corvete „SIGMA” ar fi început în 2017 după doi ani, adică în 2019, cele patru corvete ar fi intrat în dotarea Forțelor Navale.