Scandalul Coldea: Generalul Negru răvășește Parlamentul Albaniei

Fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, este din nou în centrul atenției, de data aceasta implicat într-un scandal de amploare care a zguduit Parlamentul Albaniei. Premierul albanez Edi Rama l-a angajat pe Coldea în funcția de consilier pentru securitate, un gest care a stârnit controverse majore atât la Tirana, cât și la București. Acuzațiile de trafic de influență și corupție care planează asupra lui Coldea au determinat o reacție vehementă din partea politicienilor albanezi și români, punând în discuție integritatea și transparența guvernelor din ambele țări.

Angajarea lui Coldea și reacțiile din Albania

Fostul prim-ministru albanez Sali Berisha a dezvăluit recent că Florian Coldea a fost consilier extern pentru securitate al premierului Edi Rama în 2023, informație care a generat o reacție virulentă în Parlamentul albanez. Gazment Bardhi, liderul Partidului Democrat și fost ministru al Justiției, a solicitat interpelarea urgentă a premierului Rama, cerând explicații cu privire la relația contractuală cu Coldea și implicarea acestuia în presupuse activități criminale, inclusiv traficul internațional de cocaină.

Scandalul parlamentar

Tensiunile au atins apogeul în ședința de joi a parlamentului albanez, când cererea de interpelare a premierului Edi Rama a fost respinsă. Discuțiile au degenerat rapid într-un schimb de insulte între șeful grupului Democraților, Gazment Bardhi, și deputatul Erion Braçe. „Taci, curvă nenorocită! Curvo, taci!” sunt doar câteva dintre expresiile dure folosite, reflectând furia și frustrarea față de decizia guvernului albanez.

Demiterea lui Coldea

În încercarea de a gestiona criza, liderul grupului Socialist, Bledar Cuci, a confirmat că premierul Edi Rama l-a demis pe Coldea imediat ce a fost informat despre acuzațiile penale din România. Această mișcare, deși aparent necesară, nu a calmat apele, lăsând multe întrebări fără răspuns și amplificând suspiciunile cu privire la influența lui Coldea în guvernul albanez.

Reacțiile de la București

La București, scandalul Coldea a provocat reacții mixte. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat necesitatea impunerii unor reguli stricte pentru ofițerii care părăsesc funcțiile publice, interzicându-le consultanța politică pe o perioadă determinată. „Un cadru legislativ clar este esențial pentru a preveni astfel de situații și a proteja imaginea și integritatea instituțiilor statului român”, a declarat Ciolacu.

Ancheta DNA

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat, pe 24 mai, punerea sub acuzare a lui Florian Coldea și a altor figuri importante din SRI pentru trafic de influență. Dosarul, deschis în urma unui denunț al omului de afaceri Cătălin Hideg, detaliază cum Coldea și alții ar fi pretins sume mari de bani în schimbul influențării magistraților pentru obținerea unor hotărâri favorabile.

Consecințele pentru România și Albania

Acest scandal are implicații profunde atât pentru România, cât și pentru Albania. În România, cazul subminează încrederea publicului în instituțiile de securitate și justiție, accentuând necesitatea unor reforme legislative pentru a preveni corupția și abuzul de putere. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că astfel de incidente afectează grav imaginea țării și a solicitat un cadru legislativ strict pentru a reglementa activitățile post-funcție ale ofițerilor de securitate.

În Albania, scandalul afectează stabilitatea guvernului Edi Rama și credibilitatea acestuia pe plan internațional. Acuzațiile de corupție și traficul internațional de droguri, dacă se dovedesc adevărate, ar putea avea consecințe grave pentru guvernul albanez și pentru relațiile acestuia cu alte țări, inclusiv România.

Concluzii

Scandalul Coldea este un exemplu grăitor al complexităților și riscurilor implicate în angajarea foștilor ofițeri de securitate în funcții de consiliere politică. Atât România, cât și Albania trebuie să își reevalueze politicile și să implementeze măsuri stricte pentru a preveni repetarea unor astfel de situații. În același timp, transparența și responsabilitatea trebuie să fie priorități pentru guvernele ambelor țări, pentru a asigura încrederea publicului și integritatea instituțiilor democratice.