Alegerile din Franța, pierdute de Macron. Țara riscă să devină neguvernabilă din cauza manevrelor populiste 

Rezultatele alegerilor din Franța arată în mod clar înfrângerea coaliției președintelui Emmanuel Macron, iar poziția forțelor de extremă-dreapta s-a consolidat, deși pe primul loc s-a situat o coaliție de extremă-stânga formată artificial.

Emmanuel Macron a decis să organizeze alegerile parlamentare după eșecul suferit de coaliția sa în alegerile europene din iunie. Nemulțumit că partidul lui Marine Le Pen, Rassemblement National (RN), a câștigat alegerile europene, Macron a anunțat dizolvarea Parlamentului într-o tentativă de a pedepsi alegătorii și de a-i determina să voteze din nou cu partidele prezidențiale, care promovează o doctrină de centru.

Cu toate acestea, manevrele politice ale președintelui nu au adus rezultatele dorite. Coaliția lui Macron a suferit o înfrângere clară și nu mai poate forma un guvern stabil. Premierul său, Gabriel Attal, a demisionat, iar coaliția de extremă-stânga, cunoscută sub numele de Nouveau Front Populaire (NFP), va trebui să preia responsabilitatea formării guvernului.

Situația este extrem de complexă. Nouveau Front Populaire nu dispune de o majoritate parlamentară și este o coaliție formată artificial pentru a contesta atât pe Emmanuel Macron, cât și pe forțele de extremă-dreapta. Va fi necesară o săptămână pentru a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, iar partidelor din coaliție – Ecologiștii, Franța Nesupusă, Partidul Comunist, Partidul Socialist, Stânga Republicană Socialistă, Noul Partid Anticapitalist și Stânga Eco-Socialistă – le va fi greu să ajungă la un consens, darămite să reziste împreună. Principala problemă este absența majorității parlamentare, având doar 178 de locuri în Adunarea Națională, mult sub pragul de 289 necesar pentru o majoritate.

12:01, 05.10.2024 • POLITICĂ

Cine stabilește primele locuri pe listele PSD pentru Senat și Camera Deputaților

18:58, 04.10.2024 • POLITICĂ

Mircea Geoană, contrazis de oamenii lui: ”Rareș Mănescu a fost coordonatorul campaniei pe București”

Macron pierde aproape 100 de locuri în Adunarea Națională

Înaintea scrutinului parlamentar, coaliția lui Macron, Împreună, alcătuită din partidele Renașterea, Mișcarea Democratică și Orizont, deținea 250 de locuri, dar acum va avea doar de 156.

Nemulțumirile față de situația socială, reforma pensiilor, restricțiile severe din timpul pandemiei, sprijinul acordat războiului din Ucraina, politicile ecologiste radicale și negocierile opace de la Bruxelles, care au condus la reconfirmarea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene, au determinat o respingere clară a politicilor lui Macron din partea cetățenilor francezi.

Parlament blocat, Franța neguvernabilă pe termen mediu

În fața riscului de a nu putea desemna un prim-ministru care să aibă susținerea unei majorități parlamentare, Macron i-a cerut premierului Attal, conform Le Figaro, să rămână în funcție „pentru moment”, cu scopul de a asigura stabilitatea țării.

Partidul lui Marine Le Pen a condamnat manevrele lui Macron, care în turul doi al scrutinului s-a aliat cu forțele de stânga și a retras candidați pentru a împiedica victoria forțelor de dreapta.

”Lipsirea a milioane de cetățeni de posibilitatea aducerii la putere a ideilor lor nu va fi niciodată un destin al Franței. Macron a împins Franța spre extrema-stângă”, a acuzat Jordan Bardella, liderul formațiunii Mobilizarea Națională (RN, extremă-dreapta).

Partidul lui Marine Le Pen și-a consolidat prezența în Parlament. Dacă inițial deținea 88 de locuri în Adunarea Națională, acum dispune de 142 și ar putea lua în considerare formarea unei coaliții cu partidul Republicanii (dreapta), care va avea 66 de mandate.

”Fluxul crește, victoria noastră doar a fost amânată. Mandatul lui Macron nu mai poate funcționa”, a reacționat Marine Le Pen, liderul grupului deputaților de extremă-dreapta.

În fața acestei situații, Macron va trebui să aleagă un prim-ministru din rândurile Noului Front Popular (extremă-stânga). Totuși, coaliția nu va dispune de o majoritate în Parlament, ceea ce ar putea determina formarea unui guvern minoritar, posibil tehnocrat, incapabil să implementeze reforme semnificative din cauza lipsei de sprijin.

Această circumstanță aduce cu sine riscul ca Franța să nu fie guvernată în adevăratul sens al termenului, ci să se rezume doar la administrarea problemelor curente. Macron nu mai poate convoca alegeri parlamentare timp de un an, iar perspectivele pentru opțiunile viitoare ale electoratului rămân incerte.

Vicecancelarul Germaniei, Robert Habeck, a salutat victoria forțelor de stânga în Franța în defavoarea celor de extremă-dreapta, dar a avertizat că Uniunea Europeană va întâmpina ”provocări” în urma acestor schimbări.

”Nu putem spune că totul s-a derulat bine. Trebuie să acordăm atenție evoluțiilor din Franța”, a afirmat Habeck, conform agenției Reuters.