Încrederea românilor în adevăr: Un nou sondaj alarmant

Un recent sondaj realizat de INSCOP relevă o realitate alarmantă: peste 70% dintre români consideră că sunt expuși știrilor false într-o măsură semnificativă. Acest fenomen pune sub semnul întrebării percepția publică asupra veridicității informațiilor și legitimității instituțiilor politice. Aproape jumătate dintre români cred în existența unor organizații secrete care influențează politica, iar peste 30% sunt convinși că rezultatele alegerilor nu reflectă voința populară.

Percepția românilor asupra știrilor false

Conform sondajului, 26.1% dintre respondenți spun că întâlnesc zilnic sau aproape zilnic știri false, în timp ce 11% afirmă că acest lucru li se întâmplă de mai multe ori pe zi. Această percepție este mai accentuată în rândul votanților AUR, al persoanelor peste 60 de ani și al celor din urbanul mic și regiunea Vest.

Pe de altă parte, 19% dintre respondenți declară că rareori sau niciodată nu întâlnesc informații false. Aceștia sunt, în special, votanți PSD și PNL, persoane cu educație primară și locuitori din urbanul mic sau rural.

Teorii ale conspirației și neîncrederea în politicieni

Sondajul dezvăluie că 48.6% dintre români sunt de acord cu afirmația că multe evenimente importante nu sunt comunicate publicului larg. Această credință este predominantă printre votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 59 de ani și angajații din sectorul privat.

În plus, 48.1% dintre respondenți cred că politicienii nu dezvăluie motivele reale din spatele deciziilor lor. Această opinie este mai răspândită printre votanții AUR, persoanele cu educație medie sau superioară și cei angajați în sectorul privat.

Organizațiile secrete și controlul alegerilor

Aproximativ 45.5% dintre români cred în existența organizațiilor secrete care influențează politica, iar 30.4% sunt convinși că rezultatele alegerilor democratice sunt manipulate. Aceste percepții sunt mai frecvente printre votanții AUR și PSD, persoanele cu educație medie și cei cu venituri reduse.

De ce preferă un anumit gen de electorat să creadă în conspirații?

Electoratul care preferă să creadă în teorii ale conspirației poate fi motivat de mai mulți factori psihologici și sociali. Această credință oferă o modalitate de a înțelege și de a controla o lume complexă și deseori confuză. În plus, teoriile conspiraționiste creează un sens de apartenență la un grup select care „cunoaște adevărul”, oferind astfel un confort psihologic.

1. Nevoia de sens și control

Oamenii au o nevoie profundă de a da sens evenimentelor și de a găsi ordine în haos. Teoriile conspiraționiste oferă explicații clare și aparent logice pentru evenimente complexe, reducând incertitudinea și anxietatea. În loc să accepte că evenimentele pot fi rezultatul unor factori multipli și imprevizibili, aceste teorii furnizează răspunsuri definitive, chiar dacă sunt eronate.

2. Identificarea unui inamic comun

Credințele conspiraționiste deseori identifică un „inamic” sau o forță malefică responsabilă pentru problemele din societate. Aceasta creează o dihotomie între „bine” și „rău”, oferind un „Diavol” pe care oamenii să-l blameze pentru dificultățile lor. Aceasta poate fi reconfortantă, deoarece simplifică complexitatea realității și oferă o țintă pentru nemulțumiri și frustrări.

3. Apartenența la un grup

Pentru mulți, teoriile conspiraționiste creează un sentiment de apartenență la un grup select de persoane care „cunosc adevărul”. Aceasta întărește identitatea personală și oferă suport social într-un mod similar cu cel în care religia poate oferi comunitate și sprijin spiritual.

4. Neîncrederea față de autorități

Un procent semnificativ din cei care cred în conspirații au o neîncredere profundă în instituțiile oficiale. Politicienii, mass-media și alte autorități sunt percepute ca fiind corupte sau manipulate, iar teoriile conspiraționiste întăresc această viziune. Aceasta poate fi o reacție la experiențe personale negative cu autoritățile sau la o percepție mai largă a corupției și ineficienței.

5. Influența mediului social și cultural

Expunerea la teorii conspiraționiste prin rețelele sociale, mass-media și conversațiile personale poate influența semnificativ credințele oamenilor. În anumite medii sociale și culturale, astfel de teorii sunt mai acceptate și răspândite, creând un ecosistem în care ele prosperă.

6. Tendințe cognitive

Anumite trăsături cognitive, precum gândirea simplistă și preferința pentru certitudini, pot predispune oamenii să creadă în conspirații. Teoriile conspiraționiste oferă răspunsuri clare și definitive, satisfăcând astfel aceste tendințe cognitive.

Implicațiile acestor rezultate

Credința răspândită în știri false și teorii ale conspirației are implicații serioase pentru societatea românească. Afectează credibilitatea instituțiilor politice și subminează abilitatea lor de a-și construi legitimitatea. În plus, discursul public conspiraționist este alimentat și amplificat de rețelele sociale, creând un mediu propice dezinformării.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, subliniază că aceste rezultate reflectă o problemă majoră de încredere în instituțiile democratice și în veridicitatea informațiilor prezentate în spațiul public.

Comploturi mondiale, organizații secrete și extratereștri…

Sondajul INSCOP (realizat la comanda News.ro) relevă o realitate îngrijorătoare: majoritatea românilor se consideră expuși știrilor false și cred în existența unor organizații secrete care influențează politica. Această percepție erodează încrederea în instituțiile democratice și pune sub semnul întrebării legitimitatea proceselor politice. Este esențial ca actorii politici și societatea civilă să colaboreze pentru a combate dezinformarea și pentru a restaura încrederea publicului în sistemul democratic.