Tot mai multe exemple IFN de cămătărie legalizată, sub umbrela BNR, ies la iveală

Legea privind plafonarea dobânzilor practicate de Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) urmează să fie promulgată de președinte, dar între timp ies la iveală noi cazuri de cămătărie legalizată, practicată de IFN-uri, la creditele de consum, sub blânda oblăduite a Băncii Naționale a României (BNR).

A fost necesară intervenția Parlamentului, pentru eradicarea practicilor ilegale ale IFN, pentru că BNR, se pare că și-a uitat una din obligațiile principale – suravegherea pieței.

Noua lege privind limitarea dobânzilor pentru creditele acordate de IFN de Curtea Constituțională, după ce a fost contestată de USR.

Rămâne de văzut dacă președintele Johannis va promulga legea, pentru că în societatea românească funcționează foarte bine zicala: ,,Bogatul nu crede săracului, și sătulul nu crede flămândului”.

Portalul de investigații Snoop.ro arată calvarul prin care a trecut o femeie care s-a împrumutat 16.000 de lei de la un IFN, pentru care a ajuns să datoreze o sumă uriașă și s-a trezit cu somații de la executori judecătorești, în poștă:

Nevoile aduc oamenii în situații limită, dar nu sunt avertizați de nimeni despre capcana creditelor IFN. Dimpotriva, aceste instituții financiare, vehicule ,,legale” de cămătărie autorizate de BNR, își fac reclamă deșănțată pe toate canalele media.

„Aveam nevoie și nu mai stai să te gândești”, declară păgubita.

Siteul relatează despre o mamă din Vaslui, două femei divorțate din București, un tânăr de 26 de ani din Teleorman și alți oameni din țară, care au povestit despre viața cu datorii la două dintre cele mai mari instituții financiare nebancare (IFN-uri): Credius și Hora Credit. Unii dintre ei au de înapoiat chiar și de șapte ori suma împrumutată.

Snoop a arătat, în primul episod din serie, cum agenții Provident, cel mai cunoscut IFN din România, a păcălit oameni din toată țara prin contracte false și-au păstrat banii încasați de la clienți.

Credius și Hora Credit sunt alte două companii aflate în topul unui studiu din acest an privind popularitatea instituțiilor financiare nebancare (IFN-uri), cu reclamă înșelătoare.

Elena, o femeie de 42 de ani din București, a luat două credite de nevoi personale de la Credius IFN. „Am făcut și eu ce am știut și ce am putut în momentele alea ca să supraviețuiesc, dar pe urmă m-a costat”, povestește ea, pentru site-ul de investigații Snoop.

„Eram și după un divorț… Dacă nu ai pe cineva care să te ajute când ai nevoie, ajungi să ceri. Tu zici că nu iei, dar nu știi cum te aduce viața în situația în care chiar să apelezi la împrumuturi”.

O comparație: dacă la bănci DAE pentru creditele de nevoi personale este, în prezent, între 8% și 24%, la IFN-uri, ajunge la 500% sau chiar la un neverosimil 60.000%.

Spre exemplu, la Credius, în cazul Elenei, comisionul pentru administrarea creditului era de 63 de lei pe lună, în 2018. Și scădea lunar cu 1-2 lei. La bănci, pe parcursul celor cinci ani, pentru credite comisioanele sunt între 0 și 20 de lei pe lună.

În prezent, la bănci un comision de analiză a dosarului pentru astfel de credite variază între 0 și 500 de lei, la Credius acest comision poate fi între 200 și 1.200 de lei, conform informațiilor de pe site-ul IFN-ului.

Al doilea împrumut, de 10.000 de lei, Elena l-a luat la o lună după primul. 52.370 de lei avea de restituit în același interval de timp: cinci ani. Cu DAE 182%, de data asta.

Așadar: pentru cele două credite de 16.300 de lei, costul total a ajuns la 73.199 de lei.

Faptul că a putut să facă atunci credit rapid doar cu buletinul a atras-o. „Ai nevoie și nu mai stai să te gândești: iau atât, dar cât trebuie să dau înapoi?”. A plătit o vreme, apoi s-a blocat, având și o rată în franci elvețieni care a explodat în 2015.

„Cred că și când o să ies la pensie voi plăti în continuare”, mai spune ea.

Două somații de la executori a primit în noiembrie 2019. În total, i se solicitau 84.394 de lei, cu tot cu cheltuieli de executare silită. Asta înseamnă de cinci ori suma împrumutată. „Nu am făcut contestație la executare, fiindcă trebuia să plătesc un avocat și n-aveam de unde”, precizează ea.

Ca să se descurce cu banii după popriri, s-a împrumutat și la case de ajutor reciproc (CAR-uri). „La sfârșit de lună rămân cu 1.000 de lei”, adaugă ea.

Ca mulți alții înșelați de IFN, Elena a căzut într-un cerc toxic al împrumuturilor. A făcut rate ca să plătească alte rate.

IFN-urile nu stau nici ele degeaba, și publică ,,studii”, prin care vor să arate cât de mare nevoie are populația de ,,ajutorul” lor.

Întrebați despre impactul unei măsuri de plafonare a DAE, românii cred că efectele negative s-ar răsfrânge cu precădere asupra celor aflați în situații sensibile.