Poluarea aerului ne afectează direct plămânii și inima
Poluarea aerului reprezintă ”un contributor principal pentru decese la nivel mondial şi pentru creşterea cazurilor de BPOC, astm, cancer pulmonar, accident vascular cerebal”, subliniază dr. Ruxndra Ulmeanu.
„Schimbările climatice au impact direct asupra sănătăţii, asupra plămânului în particular. (…) Nivelurile de ozon şi alţi poluanţi din aer exacerbează bolile respiratorii şi cardiovasculare. (…) Efectele sunt resimţite mai mult de persoanele cu afecţiuni cronice respiratorii”, explică medicul pneumolog Ruxandra Ulmeanu.
Principalii factori poluanţi sunt particulele de materie (PM), ozonul (O3), gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO2), dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2), metanul.
„Particulele de materie sunt cea mai nocivă formă de poluare a aerului, pentru că au capacitatea de a pătrunde adânc în plămâni şi sânge”, avertizează dr. Ulmeanu.
În opinia medicului, la nivel global, 9 din 10 persoane respiră aer poluat.
BPOC
În țara noastră, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) are prevalență de 8,30%, spune dr Roxana Nemeș, care adaugă că peste 50% dintre persoanele cu această boală pot fi nediagnosticați.
Principalele cauze ale BPOC sunt fumatul, poluarea, status socio-economic scăzut, infecţii din timpul copilăriei.
„O singură exacerbare moderată a BPOC a crescut riscul de deces cu 17%. Riscul de infarct miocardic s-a dublat în primele 5 zile după o exacerbare moderată a BPOC. (…) BPOC este a doua cea mai frecventă cauză de spitalizare în regim de urgenţă în anumite ţări. 40% dintre pacienţi au fost respitalizaţi sau au decedat în primele 90 de zile de la exacerbare. 40 – 78% dintre exacerbări nu sunt raportate”, spune dr. Nemeş, președintele Societății Române de Pneumologie.
În BPOC, plămânii şi căile respiratorii (bronşiile) suferă modificări importante, de cele mai multe ori ireversibile (care persistă toată viaţa). Aceste modificări determină manifestările din BPOC:
- dificultatea de a respira;
- tusea cronică (tusea prezentă mereu);
- producţia de flegmă(denumită medical spută, mucus).
”Pacienţii cu BPOC stau mai mult în spital. Astfel, 82% primesc îngrijiri cel puţin 5 zile, faţă de 61%, în cazul restului pacienţilor. 39% dintre pacienţii cu BPOC au durate de spitalizare între 5 şi 8 zile. 43% primesc îngrijiri timp de peste 8 zile. 3% din pacienţii cu BPOC internaţi în spitalizare continuă acuţi au primit îngrijiri la terapie intensivă”, adaugă prof. univ. dr. Florin Mihălțan.