Misiunea de pace a lui Viktor Orbán: S-ar putea să iasă rău pentru Ungaria

Micul aducător al păcii în lume a reușit să enerveze grav Parlamentul European.Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, a lansat așa-numitele „misiuni de pace” nemandatate de UE către Kyiv, Moscova, Beijing și Washington. Aceste inițiative au stârnit controverse și critici vehemente în rândul membrilor Parlamentului European (MEP), care au cerut suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în cadrul Uniunii Europene.

Contextul rotativei Președinției Consiliului UE

Ungaria a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Belgia pe 1 iulie 2024. Această poziție, care implică coordonarea activităților Consiliului și reprezentarea UE în diverse foruri internaționale, a oferit Budapestei o platformă semnificativă de influență. Însă, încă de la început, Viktor Orbán a utilizat acest rol pentru a lansa inițiative diplomatice pe cont propriu, fără autorizarea instituțiilor europene.

Vizitele controversate ale lui Orbán

Orbán a întreprins vizite la liderii mondiali, inclusiv la Vladimir Putin în Rusia și Xi Jinping în China, prezentându-se ca un reprezentant al UE. Această mișcare a fost văzută de mulți ca o subminare a politicii externe comune a Uniunii Europene. Într-o scrisoare adresată președinților Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European, 63 de MEP-uri au exprimat îngrijorările lor cu privire la acțiunile lui Orbán, acuzându-l că „a exploatat și abuzat rolul de președinte al Consiliului”.

Reacția Parlamentului European

În fața acestei situații, MEP-urile au solicitat suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Consiliu, argumentând că „condamnările verbale nu au niciun efect”. Scrisoarea, susținută de membrii diferitelor grupuri parlamentare, inclusiv EPP, Renew, The Left și Greens, reprezintă cel mai recent efort de a sancționa Budapesta pentru președinția sa „rogue” a Consiliului.

Motivațiile și criticile adresate lui Orbán

Vizitele lui Orbán în Rusia și China au fost deosebit de controversate, dat fiind contextul tensionat dintre UE și aceste state. În timp ce UE menține sancțiuni și o politică de izolare față de Moscova din cauza războiului din Ucraina, vizita lui Orbán la Putin a fost văzută ca o sfidare directă. De asemenea, relațiile comerciale și diplomatice cu China sunt un subiect delicat, iar prezența lui Orbán în Beijing fără mandat european a fost percepută ca o încercare de a submina poziția comună a Uniunii.

Răspunsul Comisiei Europene

Comisia Europeană a reacționat rapid, cerând comisarilor să nu participe la reuniunile informale organizate de Ungaria în timpul președinției sale. Această măsură subliniază gravitatea situației și dorința de a izola acțiunile unilaterale ale lui Orbán.

Sluguțele lui Putin nu-s văzute cu ochi buni în UE

Așa-zisele „misiuni de pace” ale lui Viktor Orbán au adus la suprafață tensiuni latente în cadrul Uniunii Europene, evidențiind fragilitatea solidarității politice și diplomatice în fața provocărilor individuale ale statelor membre. Suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei ar putea fi un pas decisiv în reafirmarea coeziunii și autorității instituțiilor europene. În acest context complex, rămâne de văzut cum va naviga Uniunea Europeană prin aceste ape tulburi și cum va răspunde provocărilor lansate de liderul de la Budapesta.