De ce au americanii dreptul la un proces cu juriu? Ar fi posibil și în România?

John Adams a spus că dreptul la un proces cu juriu, împreună cu guvernarea reprezentativă, reprezintă „inima și plămânii libertății”. Dreptul la un proces cu juriu, adânc înrădăcinat în dreptul comun englez și adoptat cu entuziasm de Părinții Fondatori ai Americii, rămâne un pilon de bază al sistemului juridic american de astăzi.

„Pentru cei care au creat Constituția, juriul era o parte fundamentală a democrației noastre și un control împotriva potențialelor abuzuri și excese ale guvernului”, spune Brianne Gorod, consilier șef al Centrului de Responsabilitate Constituțională.

Codificat în Amendamentele Șase și Șapte din Declarația Drepturilor, dreptul la un proces cu juriu, împreună cu guvernarea reprezentativă, servește drept „inima și plămânii libertății”, conform lui John Adams. „Fără ele nu avem altă fortificație împotriva de a fi călăriți ca niște cai, tunși ca niște oi, biciuiți ca niște vite și hrăniți și îmbrăcați ca niște porci și câini”, a spus el.

Istoria timpurie a procesului cu juriu

Conceptul de proces cu juriu datează de secole, cu egiptenii antici, grecii, romanii, saxonii și triburile germanice timpurii folosind forme timpurii ale acestei practici juridice. În Grecia antică, juriile masive de până la 500 de bărbați judecau cazuri, în timp ce sistemele de juriu de proces mai moderne au apărut după cucerirea normandă din 1066 în Anglia medievală și Normandia și în timpul domniei regelui Henric al III-lea.

Sistemul american de proces cu juriu a fost inspirat de Magna Carta din 1215, „marea cartă” a drepturilor engleze semnată de regele Ioan. Aceasta stipula că regele nu era mai presus de lege și garanta anumite drepturi civile, inclusiv un proces corect cu juriu.

„Niciun om liber nu va fi arestat sau întemnițat, sau lipsit de drepturile sau posesiunile sale… decât prin judecata legală a egaliilor săi (peers)”, se arată în Capitolul 39 al textului. Documentul, care a inspirat Declarația de Independență, precum și Constituția Statelor Unite, a fost apreciat de coloniștii americani care considerau că procesul cu juriu era un drept fundamental.

Influențe filosofice și dezvoltarea drepturilor

În plus față de Magna Carta, fondatorii au fost influențați de filosofi precum John Locke și Montesquieu, conform Brianna Seid, consilier în Programul de Justiție al Centrului Brennan.

„Până în secolul al XVII-lea, dreptul la un proces cu juriu era destul de bine stabilit în dreptul comun englez și era văzut ca un drept fundamental și o garanție esențială împotriva domniei arbitrare”, spune Seid.

După adoptarea Constituției Statelor Unite, James Madison a colaborat cu alți părinți fondatori pentru a adăuga o Declarație a Drepturilor pentru a aborda preocupările anti-federaliștilor, inclusiv protejarea libertăților fundamentale și limitarea puterii federale. Ratificate în 1791, Amendamentele Șase și Șapte, ambele referitoare la procesele cu juriu, au fost incluse în primele 10 amendamente.

Amendamentele Șase și Șapte

Amendamentul al Șaselea, introdus de Madison în primul Congres din 1789, a codificat dreptul la un proces public rapid de către un juriu imparțial, dreptul de a fi informat despre acuzații, dreptul de a confrunta martorii, de a obține martori pentru apărare și dreptul la un avocat.

„Așa cum clarifică textul Amendamentului al Șaselea, esențial în concepția părinților fondatori despre un juriu era credința că membrii juriului ar trebui să fie imparțiali”, spune Gorod. „Cu alte cuvinte, jurații ar decide cazurile nu pe baza părtinirilor față de sau împotriva oricăreia dintre părți, ci pe baza probelor prezentate la proces prin sistemul nostru adversarial de justiție.”

Amendamentul al Șaptelea a codificat dreptul la procese cu juriu în cazurile civile federale dacă disputa depășește 20 de dolari, o sumă care rămâne valabilă și astăzi. Madison a propus și acest amendament, care stipulează că, odată ce cazul este judecat, acesta nu poate fi reexaminat în nicio instanță din SUA.

În „Istoria procesului cu juriu”, publicată inițial în 1852, William Forsyth subliniază caracteristica distinctivă a sistemului de juriu: „anume, că juriul este format dintr-un corp de oameni preluați din comunitatea largă, chemați să găsească adevărul faptelor disputate, care sunt destul de distincte de judecători sau de curte.”

El scrie că juriul este însărcinat să decidă problema în cauză, astfel încât să poată fi luată o „judecată corectă”. „Dar ei nu sunt curtea însăși, și nici nu fac parte din ea”, continuă el, „și nu au nimic de-a face cu sentința care urmează după pronunțarea verdictului lor.”

Un control împotriva abuzurilor guvernamentale

Potrivit lui Seid, fondatorii se temeau de un guvern central puternic și au căutat să prevină abuzurile de putere.

„Un proces cu juriu era văzut ca un control crucial împotriva potențialelor abuzuri guvernamentale și a urmăririlor penale nedrepte”, spune ea. „Gândirea era că un grup de colegi, spre deosebire de judecătorii părtinitori sau oficialii guvernamentali corupți, ar putea oferi o evaluare echilibrată și imparțială a probelor și că cetățenii obișnuiți ar susține standardele comunității și ar proteja împotriva acțiunilor guvernamentale tiranice.”

Fragmentul din Amendamentul al Șaselea care garantează procesele publice este de asemenea important de menționat, adaugă Seid. „Scopul era să promoveze transparența în procesul juridic și să se asigure că justiția era administrată deschis, promovând încrederea publicului în sistemul juridic”, spune ea.

Diferențe față de alte sisteme juridice

Conceptul american de proces cu juriu diferă de alte sisteme juridice din întreaga lume.

„În timp ce Anglia avea un sistem de juriu bine stabilit, în alte țări procesele cu juriu nu erau la fel de centrale în procesul juridic”, spune Seid. „De exemplu, multe țări europene aveau – și unele încă mai au – procese cu juriu doar pentru cazurile penale mai grave.”

Ea adaugă că judecătorii gestionau adesea cazurile civile și penale mai puțin severe, renunțând complet la jurați. „Totuși, în țări precum Franța, sistemul juridic a suferit schimbări semnificative în timpul și după Revoluția Franceză. Introducerea sistemului de juriu în cazurile penale a fost influențată de ideile iluministe, dar încă nu era la fel de profund înrădăcinată sau aplicată pe scară largă ca în America.”

Schimbări în sistemul de juriu

De la înființarea sistemului de juriu american, acesta a suferit câteva modificări. Seid notează decizia Curții Supreme a SUA de a extinde Amendamentul al Șaselea la state, garantând astfel dreptul la un proces cu juriu atât în cazurile federale, cât și în cele statale.

„Au existat și schimbări în ceea ce privește necesitatea unui verdict unanim”, spune Seid. „La început, Curtea Supremă a spus că verdictul nu trebuie să fie unanim în cazurile statale și că statele individuale pot decide, dar apoi și-au schimbat opinia și au spus că verdictele trebuie să fie unanime.”

Ea notează, de asemenea, că femeile nu au fost admise în jurii, în toate cele 50 de state, până în 1973.

A servi ca membru al juriului

A servi ca membru al juriului este o datorie pentru toți americanii cu vârsta de 18 ani și mai mult. Curțile districtuale trimit citații cerând cetățenilor să se prezinte pentru a servi în juriu, iar potențialele grupuri de jurați sunt selectate aleatoriu. Avocații acuzării și apărării aleg juriul.

„Astăzi, la fel de mult ca atunci când au fost ratificate amendamentele, dreptul la juriu asigură că ‘Noi, Poporul’ – americanii de zi cu zi – avem un rol important de jucat în sistemul nostru judiciar național„, spune Gorod.

Alături de votare, spune Seid, servirea în juriu este una dintre cele mai fundamentale modalități prin care un cetățean obișnuit poate participa la democrația americană.

„Cred că raționamentul fondatorilor încă se aplică astăzi; serviciul în juriu împuternicește cetățenii obișnuiți să devină instrumente ale justiției, reprezentând valorile și normele propriilor comunități”, spune ea. „Adesea, serviciul în juriu este singura oportunitate pentru această perspectivă comunitară de a avea un impact semnificativ asupra rezultatului unui caz în sistemul juridic penal.”

Un principiu fundamental

Dreptul la un proces cu juriu este o componentă vitală a sistemului juridic american, oferind un mecanism crucial pentru menținerea echității și justiției. Rădăcinile sale adânc înfipte în tradițiile legale și filosofice englezești, alături de dedicarea fondatorilor americani pentru protejarea libertăților individuale, au asigurat că acest drept rămâne un bastion împotriva abuzurilor de putere. Într-o lume în continuă schimbare, principiul că cetățenii obișnuiți au un cuvânt de spus în aplicarea legii continuă să fie o piatră de temelie a democrației americane.

Ar fi posibil și în România?

Implementarea unui sistem de judecată cu juriu în România ar reprezenta o schimbare majoră în sistemul juridic și ar avea atât potențial de îmbunătățire a justiției, dar și riscuri semnificative, în special în contextul corupției răspândite.

Posibilitatea implementării unui sistem de judecată cu juriu în România

1. Adaptarea legislativă: Pentru a introduce un sistem de judecată cu juriu, ar fi necesare modificări substanțiale ale legislației românești. Aceste modificări ar trebui să definească clar criteriile de selecție a juraților, procedurile de judecată și drepturile și obligațiile acestora.

2. Educația juridică: Un aspect esențial ar fi educarea cetățenilor cu privire la rolul și responsabilitățile lor ca jurați. Într-o țară unde încrederea în sistemul judiciar este scăzută, educația juridică ar trebui să fie intensificată pentru a asigura că jurații înțeleg importanța imparțialității și a deciziilor bazate pe probe.

3. Infrastructura judiciară: Implementarea acestui sistem ar necesita investiții în infrastructura judiciară pentru a acomoda noile cerințe. Sălile de judecată ar trebui să fie echipate corespunzător, iar personalul judiciar ar trebui să fie instruit în noile proceduri.

Riscuri și provocări într-o țară coruptă

1. Influența și intimidarea: Într-un mediu cu un nivel ridicat de corupție, există riscul ca jurații să fie influențați sau intimidați de părțile interesate. Acest lucru ar submina grav imparțialitatea și corectitudinea proceselor.

2. Corupția sistemică: Corupția existentă în sistemul judiciar și în alte structuri ale statului ar putea să compromită procesul de selecție a juraților. Dacă procesul nu este transparent și bine reglementat, există riscul ca jurații să fie selectați pe baza unor criterii corupte, favorizând astfel interesele unor părți.

3. Neîncrederea în sistem: Implementarea unui nou sistem de judecată într-un mediu corupt ar putea să nu fie întâmpinată cu încredere de către public. Cetățenii ar putea percepe noul sistem ca fiind la fel de corupt sau ineficient ca cel vechi, ceea ce ar duce la o rezistență în acceptarea și participarea la acesta.

4. Pregătirea și competența juraților: O altă provocare ar fi asigurarea că jurații sunt suficient de pregătiți pentru a înțelege și a evalua probele prezentate în proces. Într-o societate unde educația juridică nu este răspândită, acest lucru ar putea fi o problemă majoră.

Posibile soluții

1. Mecanisme de protecție și anonimat: Pentru a combate influența și intimidarea, ar putea fi introduse măsuri de protecție pentru jurați, inclusiv anonimatul acestora în anumite cazuri sensibile.

2. Monitorizare și transparență: Un sistem robust de monitorizare și transparență ar putea ajuta la prevenirea corupției în procesul de selecție a juraților și în desfășurarea proceselor.

3. Campanii de educare și sensibilizare: Campaniile de educare și sensibilizare a publicului ar putea contribui la creșterea încrederii în noul sistem și la înțelegerea importanței rolului de jurat.

4. Reformarea întregului sistem judiciar: Pentru ca un sistem de judecată cu juriu să fie eficient, ar fi necesară o reformare mai largă a întregului sistem judiciar pentru a reduce corupția și a crește transparența și responsabilitatea.

Până la juriu, ne mănâncă judecătorii…

Deși implementarea unui sistem de judecată cu juriu în România ar putea aduce beneficii semnificative, cum ar fi o implicare mai mare a cetățenilor în justiție și o posibilă reducere a abuzurilor de putere, riscurile într-un context corupt sunt considerabile. Abordarea acestor riscuri ar necesita reforme cuprinzătoare, măsuri de protecție și educație juridică intensificată pentru a asigura succesul și integritatea noului sistem.