Explicațiile lui Boloș: în ce găuri negre dispare o treime din TVA-ul plătit de companii și cetățeni

Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș a dezvăluit ce a răspuns ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la întrebarea referitoare la structura GAP-ului de TVA, adică în ce zone dispare peste o treime din TVA plătit de stat companii și cetățeni pentru bunurile și serviciile cumpărate.

Bugetul României se vede lipsit an de an de venituri de miliarde de euro din cauza așa numitului GAP de TVA, adică difrența dintre TVA-ul teoretic și TVA-ul încasat efectiv de către bugetul de stat. Companiile și cetățenii plătesc acel TVA dar la buget se încasează doar două treimi! O treime reprezintă fraudă fiscală.

Să-l lăsăm pe Gabriel Biriș să povestească cum a reușit să afle de la Marcel Boloș în ce găuri negre se duce treime aia necolectată.

22:21, 20.11.2024 • ECONOMIE

Boloş: „Ne vom asigura că serviciile de alimentare cu energie termică destinate populaţiei vor funcţiona fără întreruperi”

11:10, 19.11.2024 • ACTUALITATE

Cât s-a încasat la bugetul de stat din amnistia fiscală până în prezent

”Ieri ne-am întâlnit (din nou) împreună cu colegii din AOAR și RBL pentru a discuta despre multele probleme generate mediului de afaceri prin mult prea multele modificări legislative din ultima perioadă. Discuția nu a fost atât de relaxată, dar sper că dialogul nu poate aduce decât lucruri bune, cu condiția să fiu unul cu bună credință. Concret, pe scurt:

1. Am cerut ministrului Boloș și echipei sale să prezinte public cifrele cu privire la structura GAP-ului de TVA (adică în ce zone dispare peste o treime din TVA plătit de stat companii și cetățeni pentru bunurile și serviciile cumpărate). Am explicat ministrului că pentru a putea susține avalanșa legislativă generată de domnia sa, avem nevoie să înțelegem dacă măsurile sunt și utile scopului declarat, acela al reducerii fraudei. Or, pentru a evalua utilitatea lor în rezolvarea problemei, trebuie mai întâi să înțelegem de unde vine problema. Am atras atenția ministrului că avem motive serioase să punem la îndoială utilitatea și că am mai trăit în “filmul” acesta al “luptei” cu evaziunea: ROI (2010), închiderea a sute de mici afaceri pentru diferențe de câțiva lei în casă, D088 și campania de anulare de coduri de TVA, falimentarea multor companii românești urmare a campaniei de refuz al dreptului de deducere și trimiterea acestora în penal pe motiv că “știau sau ar fi trebuit să știe” că furnizorii furnizorilor lor ar fi avut “comportament fiscal inadecvat” etc, etc și i-am amintit că toate aceste măsuri au afectat doar pe contribuabilii corecți, marii hoți continuând să fure nestingheriți, să-și transfere firmele cu datorii la albanezi, afgani sau alte nații…
2. În mod surprinzător, inițial ministrul nu a fost în stare să prezinte cifrele (deși era asistat de ANAF, care are un departament care se ocupă de structura GAP-ului!), dar după câteva minute de căutări în caietul cu notițe ne-a spus că 35% din “gaură” vine din fraudă carusel, vreo 30% din insolvențe și 15% evaziune (știu, nu dă decât 90%). 35% din fraudă carusel!!!??? Dacă informația dată de ministru este corectă, înseamnă că din 2018 noi puteam cere derogare pentru taxare inversă (care elimină complet fraudă carusel!!!), motivul invocat de minister/ANAF fiind acela că fraudă carusel generează mai puțin de 25% din GAP (condiție impusă de Directiva din 2018)! Grav, foarte grav! Este ca și cum ministerul a tolerat fraudă mare! Așteptăm studiul referitor la GAP pentru mai multe analize.
3. Am reamintit dlui ministrul un subiect discutat la precedenta întâlnire: imensul pericol pentru întreg mediul de business generat prin OG 16/2022, ordonanța prin care s-a eliminat limita maximă pentru cotă de impozit pe clădiri, fiind dată doar cea minimă (0,5% din valoarea de piață). I-am atras atenția că așa cum e acum, consiliile locale îl pot stabili la orice nivel (oricât, chiar și 100%) și că pur și simplu nicio companie din România nu își va mai putea face un plan de afaceri în condițiile în care nu știu cât au de plătit impozit!
4. Ministrul a promis (la fel ca și la precedenta întâlnire, când pur și simplu nu știa nimic de problema) că se ocupă. 4. I-am adus aminte de discuția din urmă cu vreo 3 luni, când i-am atras atenția că – în conformitate cu prevederile adoptate de domnia sa prin OMF 5433/2023, companii precum Carrefour sunt considerate companii din sectorul petrol și gaze (!!!). I-am atras atenția și că nu poate rezolva prin Ordin de ministru, că – deh!, chiar dacă aparent Constituția a ajuns un moft pentru domnia sa, există încă o prevedere acolo care spune că impozitele (deci și cine le plătește, nu numai cât plătește!) se stabilesc prin lege (sau OG, OUG), nu prin Ordin și că dacă nu o face poate să uite de impozitul acesta (ICAS 0,5%), CCR nu are cum să spună că prevederea e constituțională. Evident, am spus ce am spus ca să folosim la maxim timpul pe care dl ministru ni l-a acordat cu generozitate și pentru care îi mulțumim sincer! Credem cu tărie în forța dialogului cu argumente, altfel ne-am vedea de treaba noastră, că avem destulă!”

Structura GAP-ului de TVA

România se află pe primul loc în clasamentul țărilor care încasează sume mici din TVA, cu un decalaj de 35,7%. Structura GAP-ului de TVA se referă la descompunerea diferenței dintre TVA-ul teoretic și TVA-ul încasat efectiv de către bugetul de stat.

TVA-ul teoretic reprezintă suma totală a TVA-ului care ar fi trebuit colectată la buget, conform legislației în vigoare. Se calculează ca fiind suma TVA-ului aferent tuturor livrărilor și prestărilor de servicii taxabile din țară, minus TVA-ul aferent achizițiilor deductibile.

TVA-ul încasat efectiv reprezintă suma reală a TVA-ului colectată de către autoritățile fiscale.

Diferența dintre TVA-ul teoretic și TVA-ul încasat efectiv se numește GAP de TVA.

Structura GAP-ului de TVA poate fi analizată din mai multe perspective:

• După tipul de operațiuni: se poate identifica care categorii de operațiuni contribuie cel mai mult la GAP-ul de TVA, de exemplu livrările de bunuri, prestările de servicii, operațiunile intracomunitare, etc.
• După domeniul de activitate: se poate analiza care domenii de activitate generează cele mai mari decalaje de TVA.
• După mărimea contribuabililor: se poate identifica dacă GAP-ul de TVA este mai mare la contribuabilii mari, medii sau mici.
• După regiune: se poate analiza distribuția GAP-ului de TVA pe regiuni ale țării.

Analiza structurii GAP-ului de TVA este importantă pentru că permite identificarea cauzelor care generează acest decalaj. Cunoașterea cauzelor permite autorităților fiscale să ia măsuri specifice pentru a reduce GAP-ul de TVA, cum ar fi:

• Îmbunătățirea administrării fiscale: prin campanii de informare și educare a contribuabililor, simplificarea procedurilor fiscale, intensificarea controalelor fiscale, etc.
• Combaterea evaziunii fiscale: prin măsuri legislative și administrative mai stricte, precum și prin intensificarea cooperării interinstituționale.
• Optimizarea legislației fiscale: prin eliminarea lacunelor legislative care pot fi exploatate în scopuri frauduloase.

Reducerea GAP-ului de TVA poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra bugetului de stat, prin creșterea veniturilor fiscale. De asemenea, poate contribui la crearea unui mediu de afaceri mai echitabil, prin reducerea concurenței neloiale generate de evaziunea fiscală.