Harta salariilor din România: Doar 3 judeţe au salarii mai mari decât media naţională şi ritm de creştere mai rapid în ultimul deceniu

Numai trei judeţe din România – Timişoara, Cluj şi Sibiu – au atât un nivel actual al salariilor cât şi un ritm de creştere în ultimii 10 ani care depăşesc media naţională, potrivit unei analize a economiştilor clujeni de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) de la UBB, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.

Bucureştiul şi alte două judeţe, Ilfov şi Argeş, au salarii peste medie, dar ritmul de creştere a salariilor a fost mai lent, conform unei analize publicată de Economedia.

Graficul realizat de economiştii clujeni, despre nivelul actual şi evoluţia salariului mediu net în utlimii 10 ani, arată inegalităţi semnificative între judeţe, dar şi o tendinţă lentă de recuperare a decalajelor.

Cele mai mari salarii medii nete actuale – Bucureşti, Timiş, Cluj, Sibiu, Ilfov, Argeş

12:17, 17.09.2024 • ECONOMIE

Bursa de la București menține evoluția pozitivă. Indicii în majoritate pe plus, marți

13:23, 14.08.2024 • ECONOMIE

România a avut o evoluție pozitivă a PIB, în semestrul unu 2024. Creștere de 0,7 la sută

Cele mai mici salarii medii nete actuale – Hunedoara, Teleorman, Vrancea, Harghita, Vâlcea

Cele mai accelerate creşteri ale salariului mediu net în ultimul deceniu – Sibiu, Neamţ, Bistriţa Năsăud, Timiş, Bacău

Creşteri mai lente ale salariului mediu net în ultimul deceniu – Ilfov, Hunedoara, Gorj, Tulcea, Bucureşti

În ultimul deceniu, România a reuşit să se apropie semnificativ de media europeană în ceea ce priveşte mulţi indicatori economici, printre care şi creşterea salariilor, care în România, în termeni nominali, aproape s-au triplat în ultimii 10 ani (de la 1.579 lei în 2013 la 4.584 lei în 2023, valori medii anuale ale salariilor medii nete).

Dacă luăm în considerare inflaţia, ajungem de asemenea la o creştere substanţială: puterea de cumpărare a salariilor medii nete aproape s-a dublat în aceeaşi perioadă de 10 ani (mai exact creşterea în termeni reali a fost de +189%). Cu toate acestea, în economie sunt prezente inegalităţi teritoriale semnificative, avertizează cercetătorii.

Dintre cele 41 de judeţe ale României, salariile medii nete depăşesc media naţională în doar 5 judeţe respectiv în Bucureşti, în timp ce în cele 36 de judeţe rămase salariile medii se află sub media naţională.

Există 25 de judeţe în care salariile medii se află sub media naţională, dar ritmul de creştere al salariilor în ultimii 10 ani a fost peste media naţională, astfel încât aceste judeţe, deşi încet, recuperează decalajul.

“Acest raport arată, de asemenea, că inegalităţile regionale sunt semnificative, iar deviaţia salariilor medii este mare la nivel regional. Este important însă să analizăm şi dinamica creşterii acestor salarii, deoarece din acest punct de vedere situaţia nu este atât de gravă”, spun economiştii de la Romanian Economic Monitor.

În zona cea mai defavorizată a salariilor se află 11 judeţe

În cea mai defavorizată situaţie se află 11 judeţe în care salariile sunt mai mici decât media naţională, iar ritmul lor de creştere a rămas, de asemenea, sub media naţională. Aceste judeţe sunt cele care se confruntă cu un risc crescut de a rămâne în urmă din punct de vedere economic.

Judeţele care riscă să rămână în urmă din punct de vedere economic sunt Vâlcea, Teleorman, Tulcea, Hunedoara, Gorj, Prahova, Olt, Dâmboviţa, Giurgiu, Suceava şi Brăila.

Cercetătorii subliniază că, în ciuda disparităţilor semnificative, se observă totuşi o tendinţă, lentă, de convergenţă în distribuţia teritorială a salariilor. În 2014 diferenţa dintre judeţele cu cel mai mic (Harghita) respectiv cel mai mare salariu mediu net (Bucureşti) a fost de 195% (1.251 lei în Harghita şi 2.441 lei în Bucureşti), dar această diferenţă în aprilie 2024 s-a micşorat la 180% (3.739 lei în Teleorman şi 6.713 lei în Bucureşti).

Majoritatea judeţelor sunt în cadranul cu salarii relativ mai mici, dar cu un ritm de creştere peste medie. Desigur, inegalităşile teritoriale sunt în continuare semnificative, iar convergenţa trebuie dinamizată prin încurajarea şi realizarea investiţiilor în zonele defavorizate.