În restaurantele, barurile și terasele de pe litoral, turiștii sunt, în general, generoși. Majoritatea lasă bacșiș ospătarilor care le zâmbesc și interacționează cu ei, adesea oferind 10% din nota de plată, dar suma poate fi chiar mai mare.
Angajații spun că, paradoxal, persoanele care nu par a fi foarte înstărite sunt cele mai generoase. Atitudinea personalului influențează semnificativ decizia clienților de a lăsa bacșiș, conform Știrilor Pro TV. De asemenea, unii clienți își bazează decizia și pe calitatea mâncării, iar într-o seară favorabilă, bacșișul poate ajunge până la 550 de lei. După colectarea bacșișului, se scade impozitul, iar restul sumei este împărțit între angajatori și angajați.
Statisticile arată că, în Europa, inclusiv în România, clienții lasă în medie 10% din valoarea notei de plată. Totuși, în țări precum Norvegia, Serbia, Polonia și Austria, bacșișul poate ajunge până la 15-20% din consumație, în timp ce în Danemarca și Moldova nu se lasă bacșiș.
Anul trecut, Guvernul a introdus o nouă impozitare pentru bacșiș, estimând colectarea a 95 de milioane de lei. Totuși, în realitate, s-au strâns doar 26 de milioane de lei în 2023, dintre care doar 6 milioane în primele șase luni. Aproape jumătate din această sumă provine din impozitele plătite de restaurantele și barurile din București, în timp ce unitățile HoReCa din județele Vaslui, Sălaj și Tulcea au avut cele mai mici taxe.
Impozitarea bacșișului a fost stabilită la 10% din suma încasată de restaurante și baruri, și a fost aplicată începând cu 1 ianuarie 2023, obligând firmele să modifice bonurile fiscale pentru a evidenția separat bacșișul. Această sumă este considerată venit cu reținere la sursă și este distribuită între angajatori și angajați. Deși legea prevede amenzi între 2.000 și 4.000 de lei pentru nerespectarea regulilor, multe restaurante și baruri nu au implementat încă aceste modificări, mai ales pentru bacșișul plătit în numerar. Dacă bacșișul este achitat cu cardul, suma destinată serviciului și cea pentru bacșiș sunt clar indicate pe nota de plată.
Introducerea acestei taxe nu a fost unanim acceptată de Guvern. Premierul de atunci, Florin Cîțu, a susținut transparentizarea bacșișului, dar a avut rezerve în privința impozitării acestuia, subliniind că introducerea de taxe poate avea efecte directe și indirecte. Cîțu a spus că, înainte de a lua o decizie finală, ar dori să discute cu cei care primesc bacșișul pentru a înțelege impactul indirect al acestei măsuri.