Seceta instalată în sud-estul țării în ultimii ani scade fertilitatea terenurilor și anunță deșertificarea

Publicat: 14 aug. 2024, 06:12, de Sorin Costea, în ACTUALITATE , ? cititori
Seceta instalată în sud-estul țării în ultimii ani scade fertilitatea terenurilor și anunță deșertificarea

Temperaturile caniculare, unele de „cod roșu”, care au fost înregistrate în această vară prelungesc seceta pedologică instalată în ultimii ani în special în sudul și sud-estul țării, accelerând cel mai nociv efect al încălzirii globale, scăderea fertilității terenurilor, care determină scăderea producțiilor agricole.

Potrivit unui raport al specialiștilor de la Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) Galați „creșterea temperaturii medii anuale, a temperaturii din perioada de vegetație a culturilor agricole, are ca impact intensificarea proceselor de mineralizare a substanței organice în stratul arabil al tuturor solurilor arabile, dehumificarea puternică a acestora și micșorarea conținutului de elemente nutritive înmagazinate în humus”.

Printre efectele creșterii temperaturii medii anuale se află creșterea solidificării terenurilor, dar și intensificarea proceselor de salinizare a solurilor. Efectul direct al acestor procese este scăderea potențialului agricol și implicit, scăderea producțiilor agricole de pe terenurile respective.

Seceta pedologică instalată, în special în sud-estul țării, în ultimii ani „are ca efect formarea structurii în blocuri pentru stratul arabil al solurilor, ce va crea dificultăți toamna, la efectuarea lucrărilor agricole de bază și pregătirea stratului germinativ”.

În raportul OSPA Galați se mai spune că prelungirea și repetarea frecventă a perioadelor fără precipitații are ca impact „intensificarea pronunțată a proceselor de dehumidificare, destructurare, compactare a stratului arabil și deșertificarea terenurilor agricole”.

Suprafața terenurilor de calitatea a I-a a scăzut cu 0,5% în ultimii 20 de ani

Scăderea calității terenurilor agricole ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de încălzirea globală este sesizabilă în statisticile specialiștilor în agricultură. În bazinul cerealier din sud-estul Moldovei există aproximativ 350.000 de hectare de terenuri agricole. Conform raportului OSPA Galaţi, terenurile cu cele mai bune clase de calitate sunt situate în Câmpia Covurluiului şi Câmpia Tecuciului.

Din întreaga suprafață numai 1%, adică aproximativ 3.500 de hectare se încadrează la clasa I-a de calitate, cea mai mare parte a acestora (42%) fiind de clasa a III-a.

Faţă de anul 2005, suprafaţa terenurilor de clasa I s-a diminuat cu aproximativ 1.700 de hectare (0,5%), printre cauze fiind fenomenele meteo extreme, arderea miriștilor și aplicarea necontrolată a îngrăşămintelor chimice:

„De-a lungul anilor s-a constatat o scădere a calității solurilor, atât datoritä cauzelor naturale, cum ar fi, schimbările climatice care au determinat apariția unor fenomene extreme – precipitații bogate căzute în intervale mici de timp, ce au sporit eroziunea pluvială, cât şi datorită cauzelor antropice, cum ar fi, agrotehnici necorespunzătoare, aplicarea de îngrăşăminte chimice fără suport ştiințific ci la recomandarea firmelor distribuitoare de îngrăşäminte, arderea miriştilor, etc)”, se spune în raportul OSPA Galați.