Cum să citim informațiile prezentate azi de Statistică privind creșterea PIB

Publicat: 14 aug. 2024, 16:40, de Cristian Matache, în Indicatori macro

PIB-ul României a înregistrat o expansiune mai modestă decât anticipau specialiștii în trimestrul al doilea al anului. După datele prezentate azi de Statistică, marile bănci și-au revizuit în jos prognoza pentru acest an. Iar premierul Marcel Ciolacu se menține optimist.

Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creștere modestă în trimestrul al doilea, de numai 0,1% în termeni trimestriali și 0,8% în termeni anuali. Dinamica anuală din primul trimestru a fost revizuită în scădere, de la 0,5% la doar 0,1%. Deși teoretic PIB-ul a accelerat în T2, rata de creștere de 0,8% se situează mult sub prognoza pieței, care se aștepta la 2,3%. În plus, creșterea PIB pe primele șase luni ale anului a fost doar de 0,7%, conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică.

INS va publica datele detaliate, inclusiv contribuțiile la dinamica economică, pe 6 septembrie.

Prognozele analiștilor erau considerabil mai optimiste. Erste estimase o creștere trimestrială de 1,7%, bazată pe accelerarea consumului și contribuția pozitivă a formării brute de capital fix, iar pentru anul în curs previzionase o expansiune economică de 2,9%. ING Bank se aștepta la o creștere trimestrială de 1,7% și o expansiune anuală de 2,8%. Totodată, vânzările cu amănuntul au crescut cu 10% în iunie, atingând cea mai mare dinamică din ultimii trei ani.

Cu toate acestea, industria a continuat să se confrunte cu dificultăți, iar indicatorii de încredere au indicat o accelerare modestă a PIB-ului. Încrederea consumatorilor a scăzut ușor la începutul trimestrului al treilea, deși a rămas în zona care sugerează expansiune economică.

Aceste rezultate ar putea întări opinia Băncii Naționale a României (BNR) că măsura de reducere a ratei dobânzii de referință de la 7% la 6,5% a fost corectă, chiar dacă presiunile inflaționiste persistă. Rata inflației a scăzut la 4,9% în iunie, dar a urcat din nou la 5,4% în iulie, parțial din cauza majorării accizelor. BNR rămâne preocupată de deficitul bugetar ridicat, care contribuie la inflație, și de creșterea salariilor, care influențează în principal prețurile din sectorul serviciilor.

Impactul acestor date asupra prognozelor economice va fi de urmărit. ING Bank previzionase o creștere a PIB-ului de 2,8% pentru 2024, urmată de o expansiune de 3% în 2025 și 2026. În contrast, Erste anticipa o creștere de 2,6% în acest an și de 3,4% în anul următor, iar UniCredit Bank estima o expansiune de 2,4% pentru 2024 și o încetinire la 1,3% în 2025, influențată de posibila creștere a impozitelor.

Cum stăm comparativ cu statele din UE

Zona euro și Uniunea Europeană au înregistrat o creștere de 0,3% în trimestrul doi al acestui an, similară cu cea din primele trei luni din 2024, când avansul a fost tot de 0,3% în ambele zone, conform datelor preliminare publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri în trimestrul doi al acestui an, comparativ cu primele trei luni din 2024, au fost înregistrate în Polonia (1,5%), Irlanda (1,2%) și Țările de Jos (1%), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Letonia (minus 1,1%), Suedia (minus 0,8%), Ungaria (minus 0,2%) și Germania (minus 0,1%). România a raportat o creștere de 0,1% în trimestrul doi din 2024, după o expansiune de 0,5% în precedentele trei luni.

În comparație cu perioada similară din 2023, economia zonei euro a înregistrat o creștere de 0,6% în trimestrul doi al acestui an, iar cea a UE o expansiune de 0,8%, după o creștere de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE în primele trei luni din 2024. România a raportat o creștere anuală de 0,8% în trimestrul doi din 2024, după o expansiune de 2,2% în precedentele trei luni.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în România, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,1% în trimestrul II 2024 comparativ cu trimestrul anterior, iar în primul semestru s-a majorat cu 0,7% față de perioada similară din 2023, pe seria brută, și cu 1,5% pe seria ajustată sezonier.

Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,1% în trimestrul II 2024 comparativ cu trimestrul anterior. Față de același trimestru din anul 2023, PIB s-a majorat cu 0,8%. În semestrul I 2024, comparativ cu semestrul I 2023, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,5%.

Pe seria brută, comparativ cu același trimestru din anul 2023, Produsul Intern Brut în trimestrul II 2024 a înregistrat o creștere cu 0,8%. În semestrul I 2024, comparativ cu semestrul I 2023, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,7%.

Ciolacu este optimist

Premierul Marcel Ciolacu își păstrează optimismul în ciuda datelor economice din trimestrul al doilea care au depășit estimările analiștilor. Conform declarațiilor sale pentru Profit.ro, șeful Executivului crede că anul nu s-a încheiat și că, la sfârșitul anului 2024, România va înregistra cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană.

19:48, 22.10.2024 • ECONOMIE

FMI și-a revăzut previziunile în scădere, cu privire la creșterea economică globală în 2025

„Anul nu s-a încheiat. România va avea cea mai mare creștere economică din UE la final de an”, a transmis premierul Ciolacu pentru Profit.ro.

Erste: Creșterea PIB-ului a fost o surpriză neplăcută

Grupul bancar Erste, care deține BCR, a declarat într-un raport publicat miercuri că datele referitoare la creșterea PIB-ului în T2 2024 au fost o surpriză neplăcută, cu o creștere trimestrială de 0,1% și anuală de 0,8%, mult sub sondajul median al Bloomberg, care prognoza o creștere trimestrială de 1,7%, similară cu cea estimată de Erste, și o creștere anuală de 2,3%.

Erste Group estimase o creștere economică de 2,9% în T2 2024 față de T2 2023.

De asemenea, Institutul Național de Statistică a revizuit în scădere creșterea anuală a PIB-ului în primul trimestru, la +0,1% an/an față de +0,5% an/an.

„BNR se aștepta la o creștere economică trimestrială mai robustă în T2 2024 decât cea anticipată anterior. Reducerea la 0,1% în T2 2024 față de 0,5% în T1 2024 ar trebui să susțină o abordare mai prudentă din partea Băncii Naționale”, se menționează în raportul Erste.

Grupul austriac a precizat că, deoarece majoritatea datelor macroeconomice nu sunt disponibile pentru luna iunie, după rezultatele slabe din luna mai, Institutul Național de Statistică a utilizat probabil estimări pentru ultima lună a celui de-al doilea trimestru. Prin urmare, sunt posibile revizuiri în sus. Pe baza informațiilor actuale, Erste estimează o creștere anuală a PIB-ului de 1,4% pentru întregul an.

„Revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la +2,6% pentru acest an, cel mai probabil în scădere, în așteptarea unor detalii suplimentare privind publicarea datelor detaliate planificată pentru 6 septembrie. Având în vedere tendințele actuale, o creștere anuală de aproximativ 2,0% este mai probabilă”.

În opinia Erste, consumul privat pare să fie rezistent și ar trebui să fie principala forță de creștere economică în acest an. Investițiile ar trebui să continue să susțină creșterea în acest an, sprijinite de fondurile UE și de investițiile de stat în infrastructură.

„Ne așteptăm la o creștere a PIB-ului de +3,4% în 2025, dar recunoaștem existența unor riscuri la acest nivel, având în vedere mediul extern încă volatil și posibilele măsuri fiscale adoptate de guvern pentru a aborda deficitul fiscal semnificativ”.

ING Bank: „Datele de astăzi arată o imagine destul de sumbră”

„Datele de astăzi arată o imagine destul de sumbră a unei creșteri mai lente decât anticipat”, a remarcat Ștefan Posea, economist la ING Bank România. Acesta a subliniat că, dacă evoluția din a doua jumătate a anului nu va fi semnificativ mai bună decât cea din prima parte, există riscuri crescute ca economia să stagneze sau chiar să înregistreze o încetinire în comparație cu anul precedent.

ING a revizuit în scădere prognoza de creștere pentru acest an, de la 2,8% la 2%, considerând că este încă optimistă. Anul anterior, economia a înregistrat o creștere de 2,1%, în descreștere față de 4,1% în 2022. Banca olandeză a evidențiat că indicatorii cu frecvență ridicată sugerează un consum puternic, susținut de creșterea salariilor și de creditare.

Pe de altă parte, se pare că exportul net și variația stocurilor ar fi putut influența negativ dinamica PIB. De asemenea, întârzierile în investiții s-ar putea fi reflectat mai mult în rezultatele din T2, conform observațiilor lui Posea. Economistul ING estimează că probabilitatea unei noi reduceri a ratei dobânzii de către BNR în toamnă a crescut – anterior se anticipa că BNR va lua o pauză după ce a redus rata de la 7% la 6,5% în iulie și august.

BCR: ”O creștere de 2% pentru întregul an e mai probabilă”

Banca Comercială Română așteaptă acum datele detaliate pentru a ajusta prognoza de creștere economică pentru acest an. Estimările indică o posibilă reducere a proiecției inițiale de la 2,6% la aproximativ 2%. În urma unor date dezamăgitoare, BCR a revizuit deja prognoza de creștere pentru acest an de la 3,3% la 2,6% în luna februarie.

„Având în vedere datele actuale, modelul nostru indică spre o creștere de 1,4% a PIB pentru întregul an. Punem prognoza de 2,6% sub revizuire, cel mai probabil în jos, și așteptăm mai multe detalii din comunicatul din 6 septembrie. Având în vedere tendințele de fond din datele cu frecvență ridicată, o creștere de 2% pentru întregul an e mai probabilă”, susține Vlad Ioniță, analist la BCR.

Creșterea PIB și creșterea economică

Creșterea PIB și creșterea economică sunt termeni strâns legați, dar nu sunt identici. Iată cum pot fi diferențiate. PIB-ul reprezintă valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o țară într-un anumit interval de timp (de obicei, pe parcursul unui an).

Creșterea PIB reprezintă schimbarea procentuală a PIB-ului unei țări într-un anumit interval de timp. Aceasta indică cum s-a schimbat activitatea economică a unei țări în termeni valorici. Creșterea PIB este un indicator important al performanței economice și al bunăstării unei țări.

Creșterea economică se referă la creșterea generală a activității economice a unei țări sau regiuni, care poate fi măsurată în diverse moduri, inclusiv prin creșterea PIB-ului, creșterea venitului pe cap de locuitor, creșterea investițiilor etc. Creșterea economică poate fi determinată de o varietate de factori, cum ar fi productivitatea, inovația, investițiile, consumul etc.

Să încercăm să deslușim fiecare dintre aceste elemente care determină creșterea economică.

Românii sunt pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de ore lucrate, dar sunt printre cei mai ineficienți la locul de muncă. Pe de altă parte, salariile, deși sunt printre cele mai mici din UE, au unele dintre cele mai mari taxe. Sunt concluziile unei companii de cercetare din Franța, Rexecode Institute. În baza informațiilor din 2022, un angajat din România lucrează 2.029 de ore pe an, mult peste media europeană, de 1.679 de ore anual. Astfel, românii sunt pe primul loc în Uniunea Europeană, fiind urmaţi de greci cu 1.979 de ore lucrate, în timp ce bulgarii lucrează 1.993 de ore pe an.

În 2023, salariile au crescut într-un ritm mai accelerat decât cel permis de îmbunătățirea productivității muncii, iar în 2024 urmează o continuare a acestui trend, arată datele sintetizate, la solicitarea Economedia, de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Aceasta în condițiile în care țările care pot genera o valoare adăugată mai mare pe cap de angajat își permit să ofere, în general, salarii mai mari personalului. Analiza vine în contextul în care UE ne-a trimis deja avertismente pe această temă, considerând că o astfel de evoluție ar putea afecta competitivitatea României. Economiștii explică în ce fel creșterea sustenabilă a salariilor este dependentă de creșterea productivității.

În ce privește evoluția inovației, ulimele cifre nu sunt încurajatoare. Ponderea întreprinderilor inovatoare în totalul societăților a scăzut cu 1,9 puncte procentuale în perioada 2020-2022, faţă de anii 2018-2020, conform unei analize INS.

Astfel, din totalul de 26.986 întreprinderi cuprinse în ancheta de profil a INS, un număr de 2.380 întreprinderi au desfășurat activități inovatoare, din care 2.297 sunt inovatori de succes, implementând cel puțin o inovație de produs și/sau proces de afaceri.

Mai bine stăm la investiții. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 3 219 milioane euro (comparativ cu 2 801 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2023), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 3 709 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -490 milioane euro.

Și consumul impinge creșterea economică. După cum am văzut, în opinia Erste, consumul privat pare să fie rezistent și ar trebui să fie principala forță de creștere economică în acest an.

Cum se simte sau cum nu se simte creșterea economică

Capitala, care contribuie cu peste 25% la Produsul Intern Brut al României, înregistrează o creștere economică diferită în comparație cu județele precum Tulcea sau Teleorman. Potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru acest an, județele cu cea mai mică creștere economică sunt Dâmbovița, Olt și Maramureș, în timp ce Bucureștiul, Brașovul sau Constanța se află la polul opus, înregistrând rate ridicate de creștere. Prin urmare, un bucureștean poate spune că simte creșterea economică, dar un locuitor din Dâmbovița nu.

În anul precedent, Dâmboviţa, Covasna, Galaţi și Ialomiţa au înregistrat o creștere economică de doar 0,1%, în timp ce Clujul sau Timișul au avut o creștere de 4%.

Deși există semne de îmbunătățire a economiei, cu rate de șomaj acceptabile, creșterea investițiilor și scăderea inflației, mulți români rămân pesimiști în privința situației economice și a finanțelor personale. Aceștia au motive întemeiate pentru această atitudine.