Scăderea dobânzilor la BNR, bucuria băncilor comerciale

Guverntorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, parcă vorbește la pereți. Băncile comerciale tot ce stiu ele fac, de fapt ce le dictează multinaționala de care aparțin.

Dacă te uiți în bilanțurile pe șase luni din 2024, nu este nicio instituție financiar-bancară din România, care să nu se laude cu cât de multe credite au dat  ,,poporului”.

Niciuna nu vrea sa-și asume asa-zisul risc să crediteze economia.

18:16, 20.11.2024 • ECONOMIE

12 vești bune și 8 îngrijorări din partea BNR

14:39, 04.11.2024 • ECONOMIE

Mugur Isărescu este mai ,,sărac” cu un milion de lei, dar așteaptă câștigurile din dobânzi

Toate băncile comerciale se înghesuie la câștiguri facile, nemuncite, fără efort și fără riscuri. Adică să împrumute Statul, aflat în nevoie de lei.

Cel mai recent pericol semnalat de guvernatorul BNR, petru economie este inundarea pieței bancare cu credite de consum, fără garanții, fără verificarea serioasă a bonității, bine știutele ,,credite cu buletinul”, terminologie pe care băncile n-o agreează.

Pai sa le spunem. Așa sunt creditele, cu buletinul, chiar dacă vor să recunoască sau nu.

Nu merge clientul la bancă cu ,,buletinul în dinți” ? Document fără de care nici nu începe discuția cu el funcționarul bancar !

Apoi are loc o discuție scurtă despre serviciu, alte datorii la alte bănci, sau dacă persoana ,,este expusă politic”. După care, a doua zi, clientul are în cont echivalentul a 5.000 sau 10.000 de euro, fără nici o problemă, pe care, normal că nu-i investește.

Îi ,,toacă” în concediu în Turcia, Grecia, sau te miri pe unde, prin insule îndepărtate, și banii se evaporă, fără să intre nici măcar un leu în economia româneasă.

Supărat pe românul călător, guvernatorul BNR reamintea ,,veșnica problemă a României: ,,Turismul are o influenţă nefavorabilă asupra deficitului extern al României, contribuind la adâncirea acestuia, în condiţiile în care românii cheltuiesc în străinătate dublu faţă de încasările obţinute de la turiştii străini care vin în România”.

El a explicat că în anul 2023 românii au cheltuit în străinătate 8,6 miliarde euro, contrabalansate doar la jumătate cu încasări de la turiştii străini din România, astfel că turismul aduce un impact negativ la deficitul de cont curent care este “veşnica problemă a României”.

Dacă lucrurile s-ar opri aici, situația nu ar fi foarte gravă. Însă, după bucuria cheltuielilor furibunde pe plimbări și distracții, vine și nota de plată.

Banii mai trebuie și dați înapoi, dar împrumutatul constată că apar alte probleme, care îi incurcă planurile. Și atunci, ce face ? Pai ce este mai simplu. Întârzie sau amână ratele la bancă, sau începe să se împrumute la rude, la prieteni, și se afundă și mai tare în datorii.

Unde duc astfel de situații ? La creșterea volumelor de credite neperformante, pe care băncile comerciale încearcă să le ascundă cât mai bine în bilanțurile lor, cum s-a întâmplat recent în raportările financiare, pe primele șase luni din 2024, ale BCR Erste.

La BCR, stocul de credite cele mai periculoase, cele de consum negarantate, adică așa-zise cu buletinul, (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) a crescut cu 40,4% calculat an la an.

Într-un comunicat făcut public BCR arată că a acordat credite noi pentru persoane fizice şi microîntreprinderi de 8,2 miliarde de lei (peste 1,600 miliarde de euro), în S1/2024, cu o creştere a stocului de credite acordate microîntreprinderilor de 39,6% an pe an. Stocul de credite ipotecare standard (Casa Mea) acordate în moneda locală a crescut cu 8,1% an pe an.

Banca nu spune nimic în schimb despre credintele cu riscurile cele mai mari de nerambursare, și disimulează informația la sfârșitul unui stufos comunicat de presă, poate trece neobservată.

Rata creditelor neperformante s-a situat la 2,6% în iunie 2024, faţă de nivelul de 2,9% înregistrat în decembrie 2023.

Această evoluţie reflectă  creşterea creditelor acordate clienţilor, precum şi recuperările, creditele redevenite performante, precum şi creditele neperformante scose din bilanţ de pe ambele segmente retail şi corporate, care au compensat parţial formarea de noi credite neperformante.

Adică, BCR Erste mai are de recuperat multe milioane de lei de la datornici aflați în situația de a nu mai putea rambursa ratele.

Mai nou, BCR dă și cardul de credit 100 % online, Buy now pay later. Chipurile, cardul se obține direct din aplicația George. Altă cacealma. După ce încarci un șir de date, banca cere să pui o poză de buletin, dar care, ce să vezi, nu poate fi încărcată din diferite motive, și sistemul îți recomandă ,,să vii în sucursala bancară”, cu programare prealabilă. Așa funcționează reclama mincinoasă ,,Fără drumuri la bancă”. Altă cacealma. ,,Rate egale fără dobândă oriunde în lume”. Și în Africa, întrebăm noi ? Și minciunile continuă. ,,Până la 55 de zile perioada de grație”, oriunde în lume. Dobânda anuală efectivă este 12,1 %, pentru cardul de credit cu limita de 5.367 lei, de 40 % pentru retragerea de numerar, și de 60 % pentru o plată în rate la comercianți. Un fleac. I-a ciruit !

Nici BRD Soc.Gen. nu stă pe roze.

Unul dintre foștii șefi ai băncii, Guy Poupet dezvăluia cifre îngrijorătoare pentru BNR.

In cazul creditelor fară garanții, BRD cedează periodic către firme de recuperare specializate pachete de credite care intră incategoria neperformantelor, gradul de recuperare fiind de cel putin 10 %.

După criza din 2008, BRD a vandut astfel de credite, către recuperatori, în valoare de peste 100 milioane de euro.

În același timp, o armată de funcționari bancari, peste 400 de oameni din bancă au fost alocați activităților de monitorizare și recuperare a creditelor devenite restante.

Rata creditelor neperformante era, la finele lunii martie 2024, de 2,41%, în urcare față de față de nivelul de 2,37% din decembrie 2023.

La sfârșitul primului trimestru al acestui an, în România activau 32 de instituții de credit, din care opt sucursale ale unor bănci străine.

Activele totale ale acestora se ridicau la 822,6 miliarde lei, (16,440 miliarde euro), cu 19,3 miliarde lei mai mari comparativ cu decembrie 2023 și cu 110 miliarde lei peste cele din perioada similară a anului 2023.

Raiffeisen Bank nu dă în bilanțuri cifre despre creditele neperformante, dar ,,îmbracă” subiectul în cuvinte frumoase.

,,Dacă vorbim despre riscul de credit, este clar că suntem într-un moment bun al ciclului de credit. Dacă ne uităm la creditele neperformante, costul riscului este la un nivel minim. Probabil că în perioada următoare o să vedem o normalizare a acestui subiect, adică o uşoară creştere în rata creditelor neperformante NPL şi în costul riscului”, spune Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte al Diviziei de Risc la Raiffeisen Bank.

“Pe termen mediu, rămne să vedem, pentru că noi suntem astăzi într-o zonă cu foarte multe oportunităţi, dar şi cu riscuri, şi încă este un pic neclar cum o să se aşeze lucrurile între cele două. Dar pe termen scurt estimez că vom continua să fim într-o zonă favorabilă a ciclului de credit, cu o tendinţă uşoară de normalizare”.

Banca Transilvania se laudă și ea cu cat de multe credite au dat persoanelor fizice.

Împrumuturile pentru persoane fizice au continuat să crească, într-un ritm anual de 2,61%, mai mare decât nivelul înregistrat la nivelul UE de 0,3%. Situație de laudă, la care guvernatorul Isărescu se uită pieziș.

Și la BT sunt credite neperformante. Rata creditelor neperformante (NPL) rămâne scăzută, la un nivel de 2,39% în februarie 2024, arată raportul financiar al bancii.

La ING Bank România rata raportată a creditelor neperformante este de 3,6%, care se situează, porivit afirmațiilor băncii, sub media pieței.

CEC Bank a raportat transparent, de fiecare dată, rezultatele sale financiare. ,,Portofoliul de credite se menține în continuare sănătos, în pofida contextului de piață în care inflația și creșterea ratelor dobânzilor au afectat veniturile gospodăriilor. Banca și-a intensificat eforturile de îmbunătățire a calității activelor, rata creditelor si avansurilor neperformante (potrivit definiției ABE) scăzând de la 4,4% la 4,1% în decembrie 2023.

Rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) a fost de 11,83%, marcând o creștere semnificativă față de rata de rentabilitate înregistrată în anul 2022 (10,95%), datorită creșterii veniturilor operaționale și controlului cheltuielilor de funcționare”, arată oficialii CEC Bank.

Nu are sens să mai continuăm. Aici vorbim despre ,,greii” pieței bancare din România.

Dacă se prăbușesc aceștia, restul nu mai contează.