România a avut în iulie cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE. Suntem pe primul loc la creşterea preţurilor
România a avut în luna iulie cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană (UE), de 5,8 %, calculată pe baza standardelor armonizate, obligatorii pentru toate Statele Membre, arată datele publicate marţi de Eurostat.
România este din nou ţara cu cele mai mari creşteri de preţuri din blocul comunitar
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut în luna iulie până la 2,8%, de la un nivel de 2,6% în iunie, iar România este din nou ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar.
În luna iunie 2024, România a fost depăşită de Belgia la creşterea preţurilor, după ce anterior, timp de cinci luni, a fost ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar. În iulie, România a revenit pe primul loc în acest top negativ al scumpirilor.
În luna iulie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Finlanda (0,5%), Letonia (0,8%) şi Danemarca (1%).
La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,8%), Belgia (5,4%) şi Ungaria (4,1%).
Comparativ cu datele din luna iunie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în 14 state membre, inclusiv în România de la 5,3%, până la 5,8%,
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a crescut uşor de la 2,5% în luna iunie, până la 2,6% în luna iulie. Totuşi, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a rămas stabilă la 2,8%.
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a rămas şi el stabil la 2,9%.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4% de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate pe 9 iunie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia.
De asemenea, traiectoria este marcată de unele oscilaţii de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluţiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025; corecţii ale tarifelor la gaze naturale şi preţuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025; majorare a accizei la carburanţi în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025.