Reguli noi pentru notarea elevilor: o schimbare necesară sau scufundare în birocrație?

Începând cu anul școlar 2024-2025, Ministerul Educației din România a introdus un nou set de reguli pentru evaluarea elevilor. Acestea presupun stabilirea unor standarde naționale clare pentru notare, menite să asigure o evaluare mai obiectivă și uniformă a cunoștințelor elevilor. Cu toate acestea, inițiativa a stârnit discuții și controverse în rândul profesorilor și experților în educație, unii considerând că măsura este binevenită, în timp ce alții se tem că nu va aduce îmbunătățirile scontate.

Standardele naționale: o necesitate neclară

Ideea de a introduce standarde naționale pentru evaluare nu este nouă, fiind discutată de mult timp în contextul educației din România. Se dorește ca aceste standarde să reducă subiectivismul în notare și să ofere un cadru clar pentru evaluarea elevilor la nivel național. Totuși, criticii spun că aceste standarde sunt încă vagi și insuficient dezvoltate.

Adela Roșu, profesor de limbi străine și membru al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a exprimat o îngrijorare comună printre cadrele didactice: „Mă tem că s-a pus carul înaintea boilor. Avem hârtii, nu și standarde”. Aceasta sugerează că, deși regulile sunt bine intenționate, aplicarea lor practică este problematică din cauza lipsei unor ghiduri clare care să definească ce anume trebuie evaluat și cum.

Impactul asupra profesorilor și elevilor

Pentru profesori, introducerea acestor standarde vine la pachet cu o presiune suplimentară. Aceștia vor fi responsabili de respectarea unor reguli noi, iar nerespectarea lor poate atrage sancțiuni. Însă, în lipsa unor definiții clare ale „standardelor naționale”, profesorii riscă să fie penalizați pentru o situație care nu depinde în totalitate de ei. Această incertitudine poate duce la frustrare și nemulțumiri în rândul personalului didactic.

Cosmina Moraru, fondatoare a unei grădinițe private din București, a subliniat că noile standarde nu reflectă în mod necesar eforturile profesorilor sau nivelul real de pregătire al elevilor: „Nu se schimbă fundamental sistemul de notare, ci se stabilesc niște obiective pentru evaluare… mă tem că standardele naționale nu reflectă efortul profesorilor de a transmite cunoștințe sau gradul de pregătire”.

Contestarea notelor: perspectiva subiectivității crescute

Una dintre noile prevederi este posibilitatea ca elevii sau părinții să conteste notele primite la lucrările scrise. Pe de o parte, aceasta ar putea încuraja transparența și corectitudinea în notare. Pe de altă parte, există riscul ca această măsură să fie utilizată abuziv, transformându-i pe elevi în „vânători de note”, mai degrabă preocupați de obținerea unor punctaje mai mari decât de învățare.

Oana Avram, expert educațional, subliniază că, fără standarde clare, această posibilitate de contestație poate deveni un „bumerang”, creând mai multe probleme decât soluții: „Va persista subiectivismul și va fi un val de nemulțumiri… va exista riscul ca elevii să se transforme în vânători de note”.

Riscul ineficienței…

În concluzie, noile reguli pentru notarea elevilor ar putea reprezenta un pas înainte către un sistem educațional mai echitabil și transparent. Totuși, succesul acestei reforme depinde de modul în care vor fi dezvoltate și implementate standardele naționale. Fără o claritate și o definire precisă a acestor standarde, există riscul ca măsurile să se transforme într-un nou strat de birocrație, mai degrabă decât într-un instrument eficient pentru îmbunătățirea educației.

Într-un sistem educațional în care presiunile asupra profesorilor sunt deja considerabile, orice nouă reglementare trebuie să fie bine fundamentată și aplicabilă în practică, pentru a aduce schimbările pozitive necesare fără a crea noi complicații inutile.