Profesorii sub lupă: fișele de feedback, un test al maturității profesionale sau o bombă cu ceas în școlile românești?
Anul școlar 2024-2025 aduce o schimbare majoră în dinamica dintre profesori și elevi. Introducerea fișelor de feedback, prin care elevii își pot exprima opiniile asupra modului de predare și evaluare al profesorilor, a generat deja valuri de discuții și controverse în rândul cadrelor didactice. Deși unii văd această măsură ca pe o oportunitate de a îmbunătăți procesul educațional, alții își exprimă rezervele, temându-se de posibilele efecte negative.
Un pas necesar spre modernizare sau o capcană pentru profesori?
Deși inițiativa de a implica elevii în procesul de evaluare a cadrelor didactice nu este nouă în alte sisteme de educație, în România, această măsură reprezintă un salt semnificativ către o educație centrată pe elev. Pentru unii profesori, cum ar fi Leonora Răcaru, inspector școlar, fișele de feedback sunt văzute ca un „test al maturității profesionale”. Ea consideră că profesorii trebuie să fie capabili să primească criticile elevilor și să le folosească constructiv: „Este firesc să știm ce anume înțeleg elevii, cum percep cadrul didactic. Elevii sunt beneficiarii Educației. Dacă elevii spun că nu înțeleg cum le predai, poate ar trebui să vedem și să remediem ce anume nu funcționează.”
În teorie, fișele de feedback ar trebui să ofere profesorilor un reper clar asupra percepțiilor elevilor, ajutându-i să-și ajusteze metodele de predare pentru a fi mai eficienți. Însă, în practică, această măsură ar putea să devină o sabie cu două tăișuri. Unii profesori se tem că feedback-ul ar putea să fie influențat de factori subiectivi, cum ar fi simpatiile personale ale elevilor sau preferințele pentru profesori care sunt mai „relaxați” în cerințe.
Dilemele unei măsuri controversate: Feedback constructiv sau alunecare spre superficialitate?
Dumitra Mitulescu, fostă membră în Comisia de Elaborare a subiectelor pentru examenele naționale, a subliniat că fișele de feedback pot fi utile, cu condiția să nu fie tratate superficial: „Dacă nu va fi tratată ca o hârtie în plus, ci va fi luată în serios de elevi și de profesori, fișa de feedback poate fi o măsură bună. Ministerul Educației trebuie să țină cont și să facă procesul de educație atractiv și eficient.”
Însă Adela Roșu, profesor de limbi străine cu o experiență de 10 ani, are rezerve majore. Din perspectiva ei, unii elevi ar putea să ofere un feedback pozitiv doar profesorilor care sunt mai puțin exigenți, ceea ce ar distorsiona scopul real al evaluării: „Eu am elevi care îmi spun constant că nu și-au făcut tema de cum intru în clasă. Dacă nu dai teme, poți primi feedback pozitiv, ceea ce nu mai este relevant.” Această dilemă ridică întrebări esențiale despre obiectivitatea și utilitatea reală a acestor fișe.
Impactul asupra profesorilor: O schimbare de paradigmă sau un nou motiv de stres?
Implementarea fișelor de feedback va pune la încercare nu doar abilitățile pedagogice ale profesorilor, ci și rezistența lor la stres. Într-un sistem educațional deja tensionat, unde profesorii se confruntă cu presiuni constante din partea părinților, a inspectoratelor școlare și a societății în general, această măsură ar putea amplifica starea de incertitudine și anxietate.
În plus, profesorii se tem că feedback-ul negativ, chiar dacă nu este justificat sau corect argumentat, ar putea avea consecințe asupra carierei lor. Deși oficial nu este vorba despre „note” în sensul tradițional, faptul că directorii unităților școlare vor analiza aceste chestionare și le vor folosi drept indicatori de performanță creează o presiune suplimentară asupra cadrelor didactice. În acest context, mulți profesori s-ar putea simți constrânși să adopte metode de predare mai „populare” în rândul elevilor, chiar dacă acestea nu sunt neapărat cele mai eficiente din punct de vedere educațional.
Elevii, factorul decisiv: Ce așteptări au și cum vor influența viitorul educației?
Pentru ca fișele de feedback să aibă impactul dorit, este esențial ca elevii să înțeleagă importanța și responsabilitatea pe care o implică acest proces. O evaluare obiectivă și argumentată poate contribui semnificativ la îmbunătățirea calității educației, dar există riscul ca unii elevi să nu trateze această sarcină cu seriozitatea necesară. Dacă feedback-ul devine un instrument de răzbunare pentru note proaste sau un mijloc de a favoriza profesorii mai indulgenți, întreaga inițiativă riscă să își piardă credibilitatea.
În același timp, există și oportunități semnificative. Prin implicarea elevilor în evaluarea profesorilor, sistemul educațional românesc face un pas important spre democratizarea și modernizarea procesului educațional. Dacă această inițiativă este gestionată corect, poate contribui la formarea unor generații de profesori mai adaptabili și mai deschiși la schimbare.
Oportunitate de evoluție sau începutul unei crize în educație?
Fișele de feedback reprezintă o provocare majoră pentru întregul sistem educațional din România. Într-un context în care învățământul este supus unor schimbări profunde, această măsură ar putea fi un catalizator pentru evoluție sau, dimpotrivă, un factor destabilizator. Totul depinde de modul în care profesorii, elevii și autoritățile vor gestiona această schimbare.
Pe termen lung, succesul acestei inițiative va depinde de capacitatea tuturor părților implicate de a colabora și de a folosi feedback-ul ca pe un instrument constructiv, nu ca pe o armă de conflict. Dacă va reuși să fie implementată corect, această măsură ar putea marca începutul unei noi ere în educația românească, una în care vocea elevilor este ascultată, iar profesorii sunt încurajați să evolueze și să se adapteze noilor realități educaționale.