Ce li se spune rușilor la televizor despre incursiunea ucraineană din Kursk

Războiul dintre Rusia și Ucraina a intrat în cea de-a 30-a lună, iar peisajul mediatic din Rusia trece prin transformări semnificative. Incursiunea ucraineană în regiunea Kursk, declanșată pe 6 august 2024, a scos la iveală tensiuni și nesiguranțe pe care propaganda Kremlinului încearcă să le controleze, dar care totuși răbufnesc în mod neașteptat în spațiul public.

Mesajul oficial: Kremlinul deține controlul

Imediat după atac, narațiunea dominantă în televiziunile de stat a fost clară: președintele Vladimir Putin și armata rusă dețin controlul situației, iar Rusia va ieși victorioasă. Talk-show-urile de mare audiență, cum ar fi cele ale lui Vladimir Soloviov, au accentuat reziliența armatei ruse și au prezentat invazia ca pe un act de disperare al Ucrainei, menit să destabilizeze Rusia.

Însă, pe măsură ce zilele au trecut și forțele ucrainene au continuat să avanseze, au apărut primele fisuri în mesajul oficial. Comentarii care până de curând ar fi fost considerate defetiste au început să se strecoare în spațiul public. Karen Șakhnazarov, un regizor de film proeminent și un susținător obișnuit al regimului, a surprins audiența pe 13 august când a declarat: „Trebuie să pornim de la faptul că putem pierde. Dacă mai sunt multe greșeli ca aceasta, putem pierde. Și acesta nu este defetism, nu este alarmism. Este o înțelegere absolută a prețului pe care noi și patria noastră va trebui să îl plătim.”

Maxim Iusin, un alt comentator cunoscut pentru pozițiile sale pro-guvernamentale, a adăugat la această neliniște, afirmând că Rusia ar putea fi nevoită să sacrifice anumite teritorii pentru a evita o înfrângere majoră. „[Trebuie] să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu: aceste teritorii – cu voia lui Dumnezeu, fără oameni – vor trebui să fie sacrificate”, a spus el pe 12 august, în cadrul emisiunii „Meeting Place” de pe canalul NTV, deținut de Gazprom.

Reflectarea crizei în media de stat

Această schimbare de ton nu a trecut neobservată. Pentru mulți ruși, televiziunea controlată de stat este singura sursă de informații, iar această deschidere neașteptată spre recunoașterea dificultăților reprezintă o noutate. În trecut, narațiunile oficiale se concentrau aproape exclusiv pe victoriile eroice ale armatei ruse, minimizând sau ignorând cu desăvârșire pierderile.

Rustem Adagamov, un blogger liberal foarte influent care trăiește acum în afara Rusiei, a subliniat că incursiunea ucraineană a expus adevărata slăbiciune a forțelor armate ruse. „Nu numai că Federația Rusă nu are o armată care să ajungă la Canalul Mânecii sau să captureze ceva în Letonia sau Estonia, dar Federația Rusă nu are o armată care să își apere pur și simplu propriul teritoriu, să îi protejeze pe ruși”, a scris el într-o postare pe blog. Această declarație a provocat o undă de șoc în rândul celor care credeau în invincibilitatea armatei ruse.

Tăcerea autorităților și reacția publicului

Critici la adresa modului în care Kremlinul gestionează criza au venit nu doar din partea celor din exil, ci și din interiorul Rusiei. Politologul Aleksandr Morozov, stabilit în afara țării, a criticat vehement lipsa unei reacții publice adecvate din partea autorităților ruse. „Să ne imaginăm orice altă țară: președintele se adresează națiunii; există o reuniune de urgență a parlamentului etc. În schimb, suntem martorii istorici a ceva uimitor: președintele are câteva întâlniri de lucru, parlamentul intră în vacanță”, a scris el pe blog.

Această „tăcere asurzitoare”, cum a fost descrisă de jurnalistul Aleksandr Pliușchev, reflectă o strategie deliberată a Kremlinului de a evita panica, dar și de a nu recunoaște în mod deschis gravitatea situației. În acest context, sondajele realizate de Fundația pentru Opinie Publică (FOM), un institut de sondare legat de guvern, arată o creștere semnificativă a numărului de ruși care se declară neliniștiți sau îngrijorați.

Speriați, se agață de imaginea lui Putin

Cu toate acestea, sondajele surprind și o ușoară creștere a încrederii în Putin, ceea ce sugerează că, în ciuda incertitudinilor, președintele rus reușește încă să mențină o anumită autoritate în ochii publicului. Potrivit unor oficiali anonimi citați de Meduza, publicația online în limba rusă care funcționează din exil, Kremlinul încearcă să pregătească populația pentru o „nouă realitate” sau o „nouă normalitate”, în care conflictele pe teritoriul rus ar putea deveni o constantă.

Îngrijorarea crescândă în rândul elitei ruse

Comentatorii pro-guvernamentali, precum Platon Besedin, au început să-și exprime frustrarea față de ceea ce percep ca fiind o strategie de capitulare. Besedin, într-o postare pe Telegram, a scris: „Pentru ce pregătiți oamenii, domnilor experți?! Pentru capitularea Șebekino, Briansk și, în cele din urmă, Crimeea?”. Aceste comentarii reflectă o îngrijorare profundă în rândul elitei ruse cu privire la direcția în care se îndreaptă conflictul.

Dmitri Gudkov, un politician liberal care a fost expulzat din parlament și care trăiește acum în exil, a declarat că invazia din Kursk a pus Kremlinul într-o situație fără ieșire. „Următoarele mișcări ale lui Putin sunt toate rele”, a scris el pe Telegram. „Dar, cu cât mergi mai departe, cu atât crește riscul ca nemulțumirea atenuată a oamenilor să se transforme în tulburări în masă.”

Propaganda dezorientată… și Putin nu mai e văzut ca un erou național

Pe măsură ce incursiunea ucraineană continuă, Kremlinul se confruntă cu provocarea de a menține un control strict asupra narativului public într-o situație care devine din ce în ce mai dificil de gestionat. Deși televiziunile de stat încearcă să proiecteze imaginea unui guvern capabil și al unei armate puternice, realitatea din teren și vocea tot mai puternică a criticilor sugerează că încrederea publicului este subminată.

Astfel, ceea ce vedem acum în Rusia este o bătălie nu doar pe câmpul de luptă, ci și pe frontul informațional, unde Kremlinul trebuie să se lupte pentru a-și menține controlul asupra unei populații din ce în ce mai sceptice și îngrijorate. Fie că este vorba de recunoașterea unor posibile înfrângeri sau de pregătirea publicului pentru o „nouă normalitate”, mesajul oficial este pus la încercare ca niciodată înainte.