Semnal de alarmă! România, țara în care salariile bugetarilor sunt mai mari decat în mediul privat

La finalul anului trecut, salariul mediu brut din sistemul public a fost cu 13,7% peste cel din mediul privat. Aproape o treime dintre veniturile bugetului public sunt alocate pentru cheltuielile cu salariile bugetarilor, fapt ce ne plasează pe locul 3 în UE27, după Malta și Letonia.

Raportul Consiliului Fiscal pe anul 2023 trage câteva semnale de alarmă în ceea ce privește derapajele execuției bugetare, cheltuielile cu salariile și pensiile urcând agresiv în perspectiva anului electoral, odată cu deficitul bugetar și gradul de îndatorare al țării.

Astfel, potrivit raportului,“salariul mediu brut în sistemul public a ajuns, în anul 2023, la 8.155 lei/lună, cu 11,76% mai mare decât în anul 2022, depășindu-l cu 13,75% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 7.169 lei/lună (în creștere cu 15,33% comparativ cu cel din anul precedent)”.

Pe domenii de activitate în sectorul public, cele mai importante dinamici în trimestrul patru al anului 2023 față de trimestrul patru al anului 2022 au fost în administrație publică și apărare (majorare de 16,8%), învățământ (majorare de 26,9%), sănătate +8,4%).

13:01, 13.11.2024 • Indicatori macro

România vulnerabilă: Un indicator economic important arată din ce în ce mai rău!

21:40, 11.11.2024 • ACTUALITATE

Ce ne aşteaptă? Isărescu: Trebuie să strângem cureaua, durerea va fi mai mică cu o „dietă sănătoasă”!

De altfel, salariul mediu brut în administrație și apărare a fost de 10.572 lei la finalul trimestrului trei din 2023, iar în învățământ de 8.487 lei

În ceea ce privește numărul de angajați, după o creștere de 165.600 de persoane înregistrată în perioada 2005-2008 în sectorul guvernamental, numărul acestora a scăzut cu 105.663 de persoane în intervalul decembrie 2008 – decembrie 2023, până la un nivel de 1,29 milioane (cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariați din sectorul bugetar a scăzut cu circa 180.000, în timp ce în perioada 2012-2014 diminuarea a fost de circa 9.540 de posturi). Numărul maxim s-a întregistrat în 2008, an care a precedat marea criză financiară, când era de 1,4 milioane persoane.

Cât cheltuie România cu salariații la Stat

Raportul Consilului Fiscal arată că în ceea privește cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar, România ocupă locul trei în rândul țărilor din UE 27 (29,7% dintre venituri merg pentru plata salariilor, țara noastră fiind devansată de Malta (30,2%) și Letonia (30%).

Dacă până în 2009 România era plasată în prima jumătate a clasamentului (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de ajustare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010 pe fondul crizei financiare, România a coborât pe poziția 19 din 27.

În anul 2013 România ajunsese pe poziția 17 în acest clasament, pe fondul recuperărilor salariale și al majorării salariilor unor categorii de bugetari, iar în anul 2015 ocupă locul 20 din 27, în contextul unei ușoare creșteri a veniturilor încasate la buget și a menținerii cheltuielilor cu salariile că procent în PIB.

Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021.

După cum subliniază reprezentanții Consilului Fiscal, clasările pe poziții fruntașe în acest clasament sunt determinate, în principal, de veniturile fiscale scăzute ale României în comparație cu celelalte state membre, efectul de numitor fiind mai pregnant.

Radiografia dezechilibrelor bugetare

Potrivit raportului menționat, România s-a menținut într-o situație fiscală foarte dificilă anul trecut, caracterizată de un nivel insuficient al veniturilor bugetare (aproximativ 33,6% din PIB, comparativ cu o medie de circa 43,3% din PIB în UE) și al veniturilor fiscale (26,6% din PIB, față de o medie de 36,8% în UE), concomitent cu o valoare ridicată a deficitului structural (6% din PIB potențial) și a deficitului extern (deficit al contului curent de 7% din PIB).

În acest context, proiectul de buget pe anul 2024 a avut în vedere o țintă de deficit cash de 5% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,6 pp din PIB față de nivelul înregistrat în anul precedent.

Dar socoteală de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg iar prima parte a anului 2024 a consemnat o serie de măsuri cu efect negativ asupra execuției bugetare.

În martie salariile de bază ale personalului din sănătate si asistență socială au fost majorate cu 20%, implicând un impact bugetar de circa 1,5 mld. lei. În aceeași lună, au fost majorate salariile cu până la 30% pentru personalul din instituțiile de apărare fiind acordate și alte avantaje (dublarea indemnizației de delegare/detașare, compensarea în bani a concediului de odihnă ș.a.), cu un impact bugetar estimat la circa 1,2 miliarde lei pentru anul 2024.

În luna mai, au fost adoptate măsuri de creștere cu 10% a salariilor de bază pentru mai multe sectoare publice, cu un impact bugetar estimat la circa 1,1 miliarde lei.

Execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit cash ridicat, de 3,6% din PIB (cu aproape 1,3 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior), pe fondul creșterii accentuate a cheltuielilor bugetare. Astfel, deși veniturile bugetare au evoluat peste așteptări (+13,5% față de perioada similară a anului 2023, creșterea prevăzută în bugetul pe anul 2024 față de execuția anului precedent fiind de 12,4%), ritmul de creștere al cheltuielilor bugetare a fost mult mai alert (+21,2%, creșterea prevăzută în bugetul pe anul 2024 față de execuția anului precedent fiind de doar 10%).

În a doua parte a anului, dinamica cheltuielilor de personal va fi mai ridicată deoarece unele măriri de salarii pentru sectorul public au fost prevăzute în două tranșe (în prima jumătate, respectiv, în a doua jumătate a anului), fiind de așteptat și o accelerare a cheltuielilor de asistență socială din septembrie 2024, urmare a aplicării noii legi a pensiilor.

Dinamica nefavorabilă a execuției bugetare din prima parte a anului 2024 se reflectă și în creșterea ponderii datoriei publice în PIB. Astfel, în prima parte a anului 2024, datele oficiale publicate de Eurostat indică o pondere a datoriei publice de 51,6% din PIB la finalul lunii martie 2024, iar datele MF , disponibile la nivelul lunii aprilie 2024, indică o pondere a datoriei publice de 52,1% din PIB.

Prin urmare, Guvernul trebuie să prezinte și să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege, se arată in raportul CF.

Salariile personalului din mai multe sectoare de activitate bugetară vor fi majorate începând din semestrul doi al acestui an

Deşi la finalul anului trecut Guvernul anunţase că salariile bugetarilor vor fi îngheţate în 2024, în acest an, în urma numeroaselor proteste au fost deja operate câteva creşteri şi planificate altele.

Anul trecut cheltuielile Statului cu personalul bugetar au crescut cu 12,8% până la un nivel de 132 de miliarde de lei, respectiv 22% din totalul cheltuielilor din buget. Anul trecut, printre bugetarii care au beneficiat de majorări salariale înainte de anul electoral 2024 se numără cei din Educație, din Sănătate, din Administrația publică, din Poliție precum și din unele deconcentrate.

În prima lună a anului 2024, Statul a cheltuit cu 20,8% mai mult pe salarii decât în luna similară a anului trecut, conform datelor ofciale ale ministerului de Finanțe, nivelul dublu față de inflația de 10,4% înregistrată anul trecut (ian-dec 2023 vs ian-dec 2022).

În timp ce în secorul privat au loc disponibilizări masive, pe fondul condițiilor economice globale dificile, și al tensiunilor geopolitice, în sectorul bugetar sunt anunțate noi majorări de salarii, în 2024.

O ordonanță de urgență care prevede majorări salariale în mai multe sectoare de activitate bugetară a fost publicată, deja, în Monitorul Oficial.

Astfel, salariile de bază actuale se majorează cu 10% faţă de nivelul salariului de bază aferent lunii decembrie 2023, în două tranșe, începând cu 1 iunie, respectiv 1 septembrie 2024, pentru personalul din domeniile cercetare, cultură, diplomație, protecția mediului, administrație publică centrală și din instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii.

De asemenea a fost creată posibilitatea ca prin acte administrative ale autorităților administrației publice locale să se poată acorda majorări salariale de până la 10% pentru funcționarii publici și personalul contractual al unităților administrativ-teritoriale cu până la 20.000 de locuitori.

Totodată, actul normativ mai prevede că angajatorii vor deconta dispozitive de corecţie speciale pentru persoanele care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, în unei baza rezultatului examinării oftalmologice. Decontarea se realizează în limita sumei de 500 de lei/persoană.

În schimb, în mediul privat, salariile au stagnat, în mare parte din companii, nefiind majorate nici cu rata inflației. Managerii privați caută soluții de rentabilizare a afacerilor, în hățișul de legi potrivnice și cerințelor de fiscalitate severe. Pe lângă acestea companiile private sunt afectate de creșterile de preț din piață, concurența amenințătoare a fenomenului AI (Inteligența Artificială) și, nu în ultimul rând, de efectele turbulențelor economice globale, și spectrul unei mari recesiuni.

Fără prea multe soluții, managerii din companiile private aleg calea cea mai simplă. Păstrarea aceluiași nivel salarial, și redimensionarea personalului. Sunt puțini antreprenori care ,,navighează” în această ,,furtună economică”, și se mențin la valori competitive în piață. Dar, aceasta se întâmplă, cu siguranță, cu sacrificarea marjelor de profit.

Din punct de vedere statistic, salariile din sectorul bugetar au avut o evoluție ciclică începând din 2017, debutând cu o creștere puternică înainte de pandemie și continuând cu înghețări și plafonări succesive în ultimii trei ani.

Fluctuațiile au dus ca diferențele de salarizare să se diminueze din ce în ce mai mult între sectorul privat și cel bugetar, însă în 2024, campania electorală a venit cu promisiuni și ratificări de legi care să încurajeze o nouă distanțare dintre cele două marje de salarizare. Economiștii sunt optimiști în legătură cu faptul că ar fi posibil ca și veniturile din privat să beneficieze de o revenire.

În România, există peste 30.000 de companii în domeniul IT, top 10 cele mai mari dintre ele acumulând afaceri de aproximativ 1,8 miliarde euro, potrivit unui raport Keysfin. Ce a fost demonstrat încă dinainte de pandemie este că, deși salariile pot concura cu cele ale șefilor de instituții bugetare, acestea sunt concentrate către cinci județe-cheie, care domină industria, generând 90% din venituri și pot fi obținute mai degrabă prin ocuparea unor poziții de senioritate din companii.

În paralel, Banca Mondială a realizat, la finalul anului trecut, un raport extensiv cu privire la situația întreprinderilor de stat din România și influența pe care acestea o au în mai multe sectoare din economie, precum energie și utilități publice, transporturi sau telecomunicații.

Una dintre cele mai relevante, dar și tăioase concluzii trase de raport, potrivit unei relatări a RFI, se leagă și de o discrepanță cuantificabilă dintre structurile stufoase ale instituțiilor și gradul de productivitate al acestora. Potrivit Băncii Mondiale, în perioada 2011-2019, întreprinderile de stat din România au angajat mai mulți oameni și, în medie, au plătit salarii mai mari decât cele din sectorul privat, au avut, global, active mai mari pe angajat decât firmele private, dar înregistrau o productivitate mai redusă.