Dragobetele – Ziua Iubirii la români: Ce trebuie să faci azi ca să ai noroc în dragoste

Azi e Sărbătoarea Dragobetelui – definită drept Sărbătoarea Iubirii la români. De câțiva ani se evidențiază mai mult această zi, pentru a face „concurență” mai occidentalului Sfântul Valentin. Sărbătoarea populară de Dragobete se ține la români de când lumea.

Dragobete, zis și Năvalnicul, se celebrează azi, la 24 februarie, iar în unele zone ale ţării se serbează la 28 februarie sau la 1 martie. Legenda populară spune că, “atunci când îl vedeau, femeile cădeau în mrejele lui precum muştele”.

„În literatura de specialitate, Dragobetele este comparat cu Eros sau Cupidon, fiind un simbol al iubirii în Panteonul românesc. Este vesel, iubitor şi reprezintă energia, vitalitatea şi tinereţea”, explică etnologul Doina Işfănoni.

O ipoteză este aceea că numele “Dragobete” vine din cuvintele dacice “trago” – ţap (mai târziu a devenit “drago”) şi “bete” – picioare (ca în latină – pedes). Iar ţapul simbolizează la români puterea de procreare, libidoul şi fecunditatea!

Fete frumoase tot anul pentru iubiții lor

În vechime, la sate, de Dragobete începea hârjoana: fiecare băiat fugărea o fată, iar ea se lăsa prinsă de cel pe care îl plăcea şi chiar se logodea cu el. Astfel, “Dragobetele sărută fetele!” a devenit zicala consacrată în Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania.

De asemenea, în unele zone din țară se spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, pentru a avea noroc în dragostea lor. Și pentru a rămâne împreună cât mai mult timp.

Şi azi, în satele din Gorj şi Olt, tinerii necăsătoriţi se întâlnesc de Dragobete, pentru a fi îndrăgostiţi tot anul. În popor, se spune că, odinioară, de Dragobete fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel fiind frumoase tot anul pentru iubiții lor.

De fapt, tot de Dragobete se spune că e bine ca îndrăgostiții să facă o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Superstițiile zilei

În credinţa populară, pentru 24 februarie, s-au înrădăcinat o serie de superstiţii care sunt păstrate cu sfinţenie. Cum ar fi că de Dragobete nu se lucrează pentru că e rău de pocituri şi lovituri.

În popor se mai spune că cei care participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră.

„Sărbătoarea este puternic legată de pragul trecerii dintr-un anotimp în celălalt. Prin obiceiurile şi practicile caracteristice acestei zile, Dragobetele atrage în special tinerii. În credinţa populară, Dragobetele este feciorul Babei Dochia.

El reprezintă un element pozitiv în relaţia cu negativul simbolizat de Dochia. Ea reprezintă timpul care a îmbătrânit şi trebuie să moară. Este, de asemenea, şi un element aflat în neconcordanţă cu vremurile noi, cu timpul cel tânăr ce aşteaptă să renască”, mai evidențiază etnologul Doina Ișfănoni.