Eșecuri repetate ale Americii în acordul Israel-Hamas: De ce SUA nu se pot retrage

Publicat: 07 sept. 2024, 08:44, de Andrei Ceausescu, în Internațional , ? cititori
Eșecuri repetate ale Americii în acordul Israel-Hamas: De ce SUA nu se pot retrage

Timp de luni întregi, administrația Biden a urmărit un obiectiv dificil: negocierea unui acord de eliberare a ostaticilor din Gaza, care să aducă un moment de respiro în conflictul dintre Israel și Hamas.

Acest efort, motivat de dorința de a pune capăt suferinței civile din regiune și de a încetini spirala violențelor, a devenit unul dintre pilonii diplomației americane în Orientul Mijlociu. Însă, în ciuda promisiunilor și speranțelor inițiale, realitatea politică și militară a terenului a transformat această inițiativă într-o „himeră”, după cum arată o analiză publicată recent de CNN.

Administrația Biden a fost rareori atât de distanțată de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, care au declanșat un nou val de violențe în Fâșia Gaza. Deși SUA au făcut eforturi considerabile pentru a media un acord, situația din teren și atitudinea inflexibilă a guvernului israelian au dus la o adâncire a tensiunilor diplomatice. Când o administrație prezice în mod repetat că un obiectiv de politică externă este aproape de realizare, dar eșuează să-l atingă, riscul pierderii credibilității este mare. Washingtonul se confruntă acum cu consecințele unei strategii care pare să nu producă rezultate palpabile, deși mizele sunt uriașe.

Biden și dilema ostaticilor: de ce nu poate SUA să renunțe

Deși negocierile pentru eliberarea ostaticilor s-au lovit de multiple obstacole, administrația Biden nu poate face un pas înapoi. Președintele Joe Biden se confruntă cu o presiune crescândă pentru a asigura eliberarea cetățenilor americani despre care se crede că sunt reținuți în Gaza. Cazul tragic al lui Hersh Goldberg-Polin, un cetățean americano-israelian a cărui moarte a fost confirmată după ce cadavrul său a fost găsit în Gaza, a amplificat urgența acestor eforturi. Washingtonul știe că, în ciuda șanselor reduse de succes, chiar și un mic progres ar avea un impact umanitar imens, salvând potențial viețile altor ostatici.

Totodată, administrația Biden are un alt motiv major pentru a insista asupra unui acord: prevenirea escaladării conflictului într-o criză regională și mai amplă. Casa Albă nu poate ignora riscurile unui conflict extins, care ar putea atrage și alte puteri regionale, cum ar fi Iranul sau Hezbollah, ceea ce ar duce la o destabilizare și mai profundă a Orientului Mijlociu. În același timp, presiunea internă este și ea considerabilă: în contextul pierderilor civile masive din rândul palestinienilor, Washingtonul se confruntă cu furia electoratului progresist și a comunităților arabo-americane. Acest sentiment de nemulțumire riscă să afecteze serios șansele electorale ale democraților în state-cheie, cum ar fi Michigan, unde susținerea comunității arabo-americane este vitală.

Deși Biden a anunțat că nu va candida pentru realegere, dimensiunea personală a acestei crize nu poate fi ignorată. Încetarea războiului și eliberarea ostaticilor ar putea deveni una dintre ultimele realizări majore ale mandatului său. În caz contrar, el riscă să transmită o problemă nerezolvată succesorului său, afectându-și moștenirea politică. Un democrat de top apropiat de Casa Albă a declarat pentru CNN că Biden, eliberat de povara campaniei pentru realegere, și-a redobândit atenția asupra Orientului Mijlociu și este „obsedat” de această problemă.

Relația Biden-Netanyahu: tensiuni din ce în ce mai mari

Pe măsură ce Washingtonul face eforturi pentru a ajunge la un acord de eliberare a ostaticilor, relațiile cu Netanyahu s-au tensionat și mai mult. Sentimentul de frustrare al Casei Albe a devenit evident atunci când Biden a declarat că Netanyahu nu face suficient pentru a asigura eliberarea ostaticilor. În același timp, un înalt oficial al administrației americane a subliniat că 90% din acordul dintre Israel și Hamas, mediat de SUA și Qatar, este deja finalizat. Cu toate acestea, Netanyahu respinge această perspectivă, insistând că discuțiile nu au ajuns la un punct critic și că obstacolele majore rămân nesoluționate.

Confruntarea publică dintre liderii americani și israelieni a adus la suprafață diferențele fundamentale de strategie dintre cele două guverne. Netanyahu și-a justificat refuzul de a încheia un acord prin necesitatea de a menține trupele israeliene în sudul Fâșiei Gaza, într-o zonă cunoscută drept Coridorul Philadelphi, considerată esențială pentru aprovizionarea cu arme a Hamasului. Pe de altă parte, Washingtonul rămâne convins că un acord este la îndemână, însă Netanyahu neagă că Hamas ar fi de acord cu orice schimb semnificativ de ostatici pentru teroriști închiși.

Presiunile politice interne din Israel și SUA

Un alt aspect care complică negocierile este politica internă a ambelor țări. În Israel, Netanyahu se confruntă cu o opoziție internă în creștere, alimentată de protestele familiilor ostaticilor israelieni, care cer guvernului să facă mai mult pentru a asigura eliberarea celor dragi. Cu toate acestea, poziția sa de premier nu este încă serios amenințată, iar coaliția sa de dreapta rămâne stabilă, în ciuda protestelor publice. Mulți analiști sunt de părere că Netanyahu are interesul de a prelungi războiul, în parte pentru a amâna investigațiile privind modul în care Hamas a reușit să lanseze cel mai grav atac terorist din istoria Israelului în timpul mandatului său.

Pe de altă parte, în Statele Unite, politica externă a administrației Biden este supusă unei presiuni intense din partea progresiștilor și a republicanilor. Criticii Casei Albe din rândul republicanilor consideră că administrația Biden face presiuni nejustificate asupra Israelului pentru a ajunge la un acord. Donald Trump, principalul candidat republican la președinție, a acuzat-o pe vicepreședinta Kamala Harris de incompetență în gestionarea crizei ostaticilor și a sugerat că o soluție mai dură ar fi necesară.

Totodată, există suspiciuni în rândul democraților că Netanyahu prelungeste deliberat războiul, sperând într-o revenire a lui Trump la putere, dat fiind că fostul președinte american a avut o politică mult mai favorabilă Israelului în mandatul său precedent.

Ce urmează?

În ciuda eforturilor diplomatice intense, perspectivele unui acord între Israel și Hamas rămân neclare. Netanyahu privește acest conflict ca pe o parte a unei lupte mai mari împotriva Iranului și a rețelelor sale de influență din regiune, ceea ce face ca o simplă negociere pentru eliberarea ostaticilor să fie insuficientă pentru a pune capăt conflictului. Deși presiunile interne din partea familiilor ostaticilor cresc, nu s-a ajuns încă la o masă critică suficientă pentru a forța o schimbare semnificativă de direcție.

Vicepreședinta Kamala Harris a repetat insistent nevoia unui acord, afirmând că „trebuie să ajungem la o înțelegere” și subliniind importanța eliberării ostaticilor și a încetării focului. Cu toate acestea, realitatea complexă a negocierilor și calculele politice și militare din spatele fiecărei părți fac ca această înțelegere să rămână un obiectiv îndepărtat.

În concluzie, Washingtonul și Tel Avivul continuă să fie prinse într-o situație dificilă, în care perspectivele unei soluții imediate par să fie tot mai sumbre. Israelul și Hamasul se află într-o luptă existențială, iar liderii lor nu par dispuși să facă compromisuri, în timp ce SUA încearcă, fără succes până acum, să găsească o soluție la una dintre cele mai complexe crize ale ultimului deceniu din Orientul Mijlociu.